Constanţa Noastră

Hidroaviația constănțeană (I). Hidroavionul cu nume de fetiță și mormanele de moloz

Pe strada Grivița, la intersecție cu strada Olteniei, în centrul orașului Constanța, un maidan populat cu resturi de ziduri, mormane de moloz și grămezi de gunoaie aruncate de locuitorii zonei, a marcat una din frumoasele istorii ale urbei. Dacă țărâna ar putea vorbi, ne-ar spune cu amănunte despre cum a fost construit aici primul hidroavion românesc, căci înainte de a deveni un maidan uitat, aici se ridica fabrica Societății de Transport Constanța, abandonată în timp, clădirea veche și neîngrijită adăpostind, în ultimii ei ani de existență, atelierul pictorului îndrăgostit de mare – el însuși fost parașutist – Traian Marinescu.

fabrica STC 1

După moartea artistului, transformat și într-un soi de paznic voluntar al micului monument stradal care marca locul unde s-a născut GETTA – hidroavionul românesc cu nume de fetiță, imobilul a fost devalizat de hoți și oamenii străzii, demolat bucată cu bucată de căutătorii de fier vechi și cărămidă.

fabrica STC 2

Din micul monument, amintind de isprava inginerului român și a pilotului care a zburat prima oară cu monumenthidroavionul, n-a mai rămas decât o gâlmă de beton. Placa de marmură comemorativă, purtând inscripția „In aceasta cladire, inginerul Radu Stoika a construit primul hidroavion romanesc Getta. La 15 august 1925, aviator capitan Romeo Popescu inscrie, cu acest avion, o pagina de aur in marea carte a aripilor romanesti” a dispărut odată cu peretele stradal pe care era amplasată, spre înștiințarea trecătorilor. Nici pala de elice n-a avut o soartă mai bună, despre ea povestindu-mi cum a făcut obiectul mai multor tentative de furt chiar pictorul Traian Marinescu, cel care mi-a făcut onoare de a mă numi prietenul său.

GETTA – hidroavionul românesc cu nume de fetiță

Pe 7 iunie 1920 se înființa Escadrila de Hidroaviație, subordonată Diviziei de Mare, cu baza pe lacul Siutghiol, dispunând de 29 de aparate de zbor, din care 9 de proveniență austro-ungară și 20 de fabricație franceză.

S-a născut, însă ambiția de a avea un aparat de zbor construit de români, având în vedere și oportunitățile unei industrii aflate în plină dezvoltare.

Ajuns președinte al Camerei de Comerț Constanța, bancherul Gheorghe I. Georgescu l-a sprijinit pe socrul său, un inginer, să deschidă o societate ce urma să se ocupe de activități în zona industriei aeronautice, ce a fost botezată Societatea de Transport Constanța. Georgescu a demarat discuții cu reprezentanții Ministerului de Război al României din acea vreme și a obținut un acord pentru demararea unui proiect extrem de ambițios: proiectarea și construirea primului hidroavion românesc.
Pentru proiectare a fost cooptat un tânăr inginer român, Radu Stoika.
Pe 15 august 1925, de Ziua Marinei, în Portul Constanța a fost experimentat primul hidroavion românesc, R.A.S. 1 – GETTA, aparatul de zbor fiind botezat cu numele fetiței bancherului Gheorghe I. Georgescu, cel care s-a ocupat personal și de formarea echipajului căruia i s-a încredințat primul zbor: căpitanul aviator Romeo Popescu – pilot, sergentul aviator Ioan Culluri – copilot și sergentul aviator Vladimir Stângaciu – mecanic de bord.

La începutul celui de-al 61-lea an din viața glorioasă a MAJESTĂȚII SALE REGELUI FERDINAND placa I și în ziua împlinirii a 9 ani de la intrarea României în războiul pentru întregirea neamului, aici, la Constanța, la poarta țării de la Marea Neagră, unde vitejia românească trebuie să stea de veghe, primul hidroavion românesc GETTA – S.T.C. nr.1, prototip conceput de inginerul Radu A. Stoika și construit din materiale românești, de către personal românesc, în fabrica și atelierele Societății de Transport Constanța, societate prezidată și administrată de subsemnatul, și-a luat zborul sub conducerea căpitanului aviator Romeo Popescu, ca să ducă faima peste hotare despre iscusința și curajul geniului românesc și să arate dușmanilor neamului că România poate avea la Marea Neagră o flotă puternică de hidroavioane pentru apărarea și mândria neamului. Acest prim zbor al hidroavionului GETTA (numele fetiței mele) reprezentând un succes național, în dragostea mea față de patrie, neam și dinastie, îl închin ALTEȚEI SALE REGALE PRINȚULUI CAROL, Inspectorul General al Aeronauticii Române.” – Gheorghe I. Georgescu

Chiar dacă zborul a fost considerat un succes în sine, după ce a primit o comandă pentru construirea a altor 3 aparate de zbor din seria GETTA, fabricantul a dat faliment. În locul hidroavionului românesc, Ministerul de Război a preferat să achiziționeze 12 aparate de zbor italiene Savoia-Marchetti. (va urma)

Despre Autor:

3 comments on “Hidroaviația constănțeană (I). Hidroavionul cu nume de fetiță și mormanele de moloz

  1. Ms ptr articol uite asa am dat eu de stra ..stra bunicul meu exact cand azi se implineste aproape dou luni cand i-a murit fica la varsta de 95 de ani..:( georgescu georgeta

  2. Va rog sa continuati articolele cu hidroaviatia,aviatorii Constantei,eroismul lor si decoratiile primite si depuse la panoul veteranilor de razboi.Va multumesc anticipat ca fiu al unui curajos aviator de hidroavion,Cocos I.Gheorghe.
    Cu respect,Traian Cocos

Lasă un comentariu