Oricine vrea să meargă pentru puțină relaxare și o cafea cu vedere la Portul vechi, pe terasa localului La Historia de Argentina, în Piața Ovidiu, dar nu știe exact unde se află îmbierea cu pricina, primește de la Google maps indicația vizuală izbăvitoare, precum și adresa: Piața Ovidiu, nr. 13 (lângă Muzeul de Istorie), Strada Vasile Canarache, Constanța. V-ați întrebat, totuși, vreodată, cine a fost acest Vasile Canarache și de ce o stradă din Constanța poartă numele lui? Probabil că nu. Și nu ați vrea să știți?
Vasile Canarache s-a născut la 6 februarie 1896, la Galaţi, în familia ceferistului Leonida Canarache. La vârsta de 12 ani începe să muncească practicând diferite meserii: vânzător de ziare, băiat de prăvălie în Buzău, corector la ziarele Minerva și Patria din Bucureşti, redactor la gazeta constănțeană Dacia. În 1916 scoate la Constanţa săptămânalul Victoria.
În timpul primului război mondial, e înrolat în regimentul 13 artilerie şi pleacă pe front. Luptă la Mărăşeşti şi Novorosisk.
După terminarea războiului, stă un an în căutare de lucru prin Caucaz şi Persia, unde lucrează ca fotoreporter, muzicant, hamal și chiar pescar în Bosfor. La întoarcerea în ţară, în 1921, lucrează ca reporter la ziarele Adevărul şi Dimineaţa, apoi ca director al ziarului Tempo, remarcându-se ca un personaj cu puternice viziuni de stânga, apropiat al mișcării comuniste, pe care o cunoscuse în timpul petrecut în spațiul sovietic. În timpul celui de-al doilea război mondial este arestat şi internat în lagărul de la Tîrgu Jiu, de unde e eliberat în august 1944.
După eliberare, lucrează ca director general la întreprinderea poligrafică „Scrisul liber”, ca preşdinte al Consiliului de administraţie al fabricilor de hârtie Buşteni şi Piatra Neamţ, ca cercetător ştiinţific principal la Institutul de arheologie al Academiei Române.
În 1956, se stabilește definitiv în Constanța, unde fondează Muzeul de Arheologie, astăzi Muzeul de Istorie națională și Arheologie Constanța.
„Din categoria existențelor omenești ce nu se sting total a făcut parte și Vasile Canarache, defunctul ctitor al Muzeului de Arheologie din Constanța, precum și al multor alte realizări de gen apropiat: Acvarium-ul, Muzeul de Arta Plastică, Parcul arheologic de pe B-dul Republicii (Ferdinand, azi – nota mea), Edificiul cu Mozaic, Muzeul „Callatis” din Mangalia, nemaiamintind celelalte realizări subsidiare, mărturii ale unor valori muzeistice incontestabile în județul Constanța, lăsate de trecerea acestui proliferator de cultură” scria unul din cei mai mari istorici ai Constanței, Adrian Rădulescu.
El însuși a povestit începuturile, crearea Muzeului de Arheologie din Constanța pas cu pas, împreună cu oamenii Dobrogei, cu țăranii din satele prăfuite ale ținutului dintre Dunăre și Mare, în chiar primul număr al revistei Pontica.
Materialul întreg pe blogul Cetățeanului Coman
