Restrişti este volumul de debut al poetului român de avangardă Ilarie Voronca, volum apărut la Editura Rahova Arte Grafice, în anul 1923 și va fi expus până la sfârşitul lunii iulie, la sediul bibliotecii, parter. Aflat într-o stare bună, exemplarul deţinut de Biblioteca Județeană Constanța a fost achiziţionat în 1975, de la un anticariat din Capitală, pentru o sumă destul de importantă pentru acele vremuri: 250 de lei.

Ilarie Voronca (numele literar al lui Eduard Marcus) s-a născut la Brăila, la 31 decembrie 1903, într-o familie evreiască. Societatea românească a acelor ani nu includea evreii printre cetăţeni români, aşa că, pentru a le augmenta şansele de reuşită, multe familii izraelite ofereau copiilor lor o educaţie aşa-zis românească. Este şi cazul tânărului Marcus, ţinut la distanţă de învăţăturile religiei iudaice şi îndreptat către o instrucţie juridică.

Urmează cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, dar, după absolvire, nu profesează deloc avocatura, ci optează pentru slujbe mărunte (la mici birouri bancare şi firme de asigurări), care nu-i oferă satisfacţii profesionale deosebite, dar îi lasă timp pentru proiectele sale literare.

După câteva drumuri prin Europa, în anul 1933 se stabileşte definitiv în Franţa, pentru existenţa căreia luptă în tranşeele celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi în subteranele Rezistenţei Franceze. Războiul se sfârşeşte şi ne-am fi aşteptat ca Ilarie Voronca să fie printre cei care depun mărturie despre ororile lui. El însă decide altfel: la 4 aprilie 1945 se sinucide.

Primele poezii ale lui Ilarie Voronca sunt citite în atmosfera ardentă a cenaclului „Sburătorul” al lui Eugen Lovinescu şi sunt publicate în „Sburătorul literar”, revista cenaclului, pe când tânărul Ilarie nu împlinise 19 ani. Ulterior scrie zece cărţi de poezii în limba română, cărţi prin care se arată drept unul dintre cei mai valoroşi reprezentanţi ai avangardei româneşti. După emigrare, va continua activitatea literară, publicând peste 15 volume de poezii şi de proză poetică în limba franceză.

Volumul „Restrişti”, debutul editorial al lui Ilarie Voronca, este pregătit de Editura Rahova Arte Grafice şi de prietenul poetului, pictorul şi poetul Victor Brauner, care realizează coperta şi alte opt desene inspirate de inteligenţa şi originalitatea versurilor. Cartea conţine poezii care mai fuseseră tipărite în diferite reviste bucureştene („Contimporanul”, „Flacăra”, „Năzuinţa”), dar şi multe poezii noi.

Versurile din „Restrişti” nu sunt avangardiste, însă temele lor sunt remarcabile, iar virtuţile literare ale limbajului evidente. Mai mult, criticul literar Eugen Lovinescu găseşte în această carte cheia psihologiei lui Voronca: „un suflet timid, nostalgic, sentimental, răvăşit, descompus, suflet legat de ţară, de pământ, inactual, inutil, cu voinţi dizolvate în veleităţi, cu entuziasmuri puerile […],râvnind să devină funcţionar român cu ore de serviciu fixe, comod, ierarhic, tremurând la deschiderea uşei, şi cu aspiraţia ascunsă de a fi înscris la bătrâneţe în cartea de aur a pensionarilor români […]”, dar care, „prin intervenţia rasei, sau prin cine ştie ce fatalităţi ale destinului, vrea să necheze şi să muşte, vrea să mugă şi să sfâşie ca leii, vrea să fie revoluţionar […] Voronca al nostru, păpădia risipită de vânt, funigelul călător la cea mai mică adiere, iepurele de casă ascuns sub foaia de varză, prefăcut într-un războinic cu pistoale la brâu, cu chivără şi cu paloşe în mâini şi în dinţi!”