814.738.000 lei, adică 185.167.000 euro.

Acesta este bugetul municipiului Constanța pentru anul 2016.

O grămadă de bani, chiar viceprimarul cu atribuții de primar a declarat că este cel mai mare buget din ultimii ani. N-ar fi fost atât de mare, dacă nu ar fi existat un excedent consistent, în cuantum de 192.615.000 lei, adică în jur de 43.000.000 euro. Fără acesta, bugetul ar fi fost de 622.123.000 lei, echivalentul a 141.000.000 euro.

Sigur că există o legătură între excedent și anul electoral 2016, dar mai important este să vedem ce se întâmplă cu banii, unde se duc, și mai ales dacă vine un val de lapte și miere peste Constanța, că ne-am săturat de atâta pâine neagră.

Să începem.

Raportul dintre cheltuielile de funcționare și cele destinate dezvoltării este de 79,62% (648.725.000 lei – 147.437.500 euro), față de 20,37% (166.013.000 lei – 37.730.227 euro). Deci, nici măcar un sfert din buget pentru dezvoltare.

În fundamentarea bugetului se menționează că excedentul a fost utilizat pentru acoperirea unor cheltuieli de funcționare și dezvoltare. Dacă ne uităm cu atenție la cifrele de mai sus și apoi la finele celor două mari capitole bugetare, observăm că excedentul s-a distribuit în sumă de 38.103.000 lei (8.659.772 euro) pentru funcționare și…154.512.000 lei (35.116.363 euro) pentru dezvoltare. Adică, 93,07% din secțiunea rezervată dezvoltării este finanțată exclusiv din excedent! Deci, aproape toți banii care vin la buget din venturile încasate de administrația locală se duc în secțiunea de funcționare, iar dacă nu aveam excedent, nu aveam nici dezvoltare.

În plus, din cei 20,37% destinați dezvoltării, 13,60% (110.815.000 lei – 25.185.227 euro) merg spre „Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale”.

Ce înseamnă „Alte servicii”?

Mergem la lista obiectivelor de investiții aferente acestui subcapitol bugetar și avem următorul top:

1. „Aport capital SCIL Confort Urban” – 59.871.000 lei (13.607.045 euro) din bugetul local;
2. „Studii și proiecte” – 10.719.000 lei (2.436.136 euro) din bugetul local;
3. „Reabilitarea și amenajarea Parcului Arheologic” – 10.414.000 lei (2.366.818 euro) din fonduri externe;
4. „Reabilitarea și modernizarea iluminatului public în unele localități ale Zonei Metropolitane Constanța” – 4.169.000 lei (947.500 euro) din fonduri externe;
5. „Construire unități locative modulare în municipiul Constanța și lucrări tehnico-edilitare aferente Campusul Social Henri Coandă” – 2.744.000 lei (623.636 euro) din bugetul local;
6. „Amenajarea Parcului Carol I” – 1.831.000 lei (416.316 euro) din bugetul local.

Ar mai putea fi adăugat aici subcapitolul „Alte cheltuieli asimilate investițiilor” (lucrări la Căminul de persoane vârstnice, refacerea taluzului din zona aferentă blocurilor ANL, strada Brizei) – 10.590.000 lei (2.406.818 euro), precum și „Programul de dezvoltare edilitară a municipiului Constanța – zona Faleză Nord” pentru care a fost alocată suma de 4.191.000 lei (952.500 euro).

Să reținem două lucruri:

1. Bani pentru „Confort Urban” (cel mai probabil, pentru tot felul de lucrări edilitare de proastă calitate), două parcuri, niscaiva iluminat public și locuințe sociale, acesta ar fi planul dezvoltării palpabile și vizibile a municipiului Constanța în anul 2016;
2. Suma de 10.719.000 lei (2.436.136 euro) pentru „Studii și proiecte”.

Mai departe.

La capitolul „Cheltuieli de dezvoltare” a rămas un rest de 6,77% (55.198.000 lei – 12.545.000 euro) pe care trebuie să îl urmărim.

Cei mai mulți bani merg la „Autorități executive” (3,20%) – 26.092.000 lei (5.930.000 euro), „Învățământ – Învățământ secundar superior” (1,78%) – 14.505.000 lei (3.296.590 euro), „Transporturi – Străzi” (0,94%) – 7.719.000 lei (1.754.318 euro), „Asigurări și asistență socială – Creșe” (0,33%) – 2.768.000 lei (629.090 euro) și „Servicii de sănătate publică” (0,31%) – 2.573.000 lei (584.772 euro).

Sare în ochi alocarea bugetară la capitolul dezvoltare pentru „Autorități executive”. Sare și mai tare în ochi dacă faci suma tuturor obiectivelor punctuale de investiții prevăzute la capitolul „Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale” (22.432.000 lei) și îți iese că este mai mică decât cea prevăzută pentru „dezvoltarea” autorităților executive.

Deci, care-i treaba, unde merg banii, ce se construiește?

Se „construiesc” niște „Studii și proiecte” în valoare de 25.402.000 lei (5.773.181 euro) și ar mai fi niște „Dotări” în valoare de 690.000 lei (156.818 euro).

Reținem, din nou, „Studii și proiecte”.

Cheltuielile secțiunii de dezvoltare la capitolul „Învățământ” se împart în „Reabilitarea, modernizarea și dotarea Liceului cu program sportiv „Nicolae Rotaru” – 10.004.000 lei (2.273.636 euro) și… „Studii și proiecte” – 5.285.000 lei (1.201.136 euro).

Cheltuielile secțiunii de dezvoltare la capitolul „Transporturi – Străzi” se rezumă la „Reparații capitale și modernizarea Pasajului Cumpenei”, cele de la capitolul „Asigurări și asistență socială – Creșe” sunt detaliate ca… „Studii și proiecte” (2.768.000 lei – 629.090 euro) iar dezvoltarea „Serviciilor de sănătate publică” este justificată prin dotări independente.

Concluzie: dezvoltarea municipiului Constanța se împarte între obiective punctuale de investiții (7,59%) – 61.861.000 lei (14.059.318 euro), aportul de capital pentru SCIL „Confort Urban” (7,34%) – 59.871.000 lei (13.607.045 euro), studii și proiecte (5,43%) – 44.281.000 lei (10.063.863 euro).

Teoretic, dezvoltarea efectivă înseamnă adunarea primelor două procente, adică 14,93%. Cum eu nu aș cataloga plombarea și replombarea străzilor de către SCIL Confort Urban ca fiind o foarte complexă activitate aferentă dezvoltării, înclin să cred că din 14,93% se mai pierde ceva pe drum. Cel mai probabil, 10% ar fi un procent corect.

Acum că ne-am lămurit că orașul se va dezvolta în mod real doar cu 10% (!) mai mult decât în anul 2015, vă propun și o scurtă trecere în revistă a celor mai importante cheltuieli de funcționare. Sunt multe cifre, dar merită să le parcurgeți. În fond, este vorba de banii noștri:

1. „Autorități publice și acțiuni externe” – 66.008.000 lei (15.001.818 euro) – 8,10% din totalul cheltuielilor.

Întreaga sumă este direcționată către capitolul „Autorități executive”, din care se disting subcapitolele destinate salariilor aparatului propriu al Primăriei (27.512.000 lei – 6.252.727 euro), și alte cheltuieli cu bunuri și servicii (28.290.000 lei – 6.429.545 euro).

2. „Ordine publică și siguranță națională” – 26.453.000 lei (6.012.045 euro) – 3,24% din totalul cheltuielilor.

În linii mari, suma se împarte între „Poliția locală” (1,37%) – 11.180.000 lei (2.540.909 euro), dintre care 7.723.000 lei – 1.755.227 euro sunt cheltuieli de personal, și „Alte cheltuieli în domeniul ordinii publice și siguranței naționale” (1,82%) – 14.900.000 lei (3.386.363 euro). Secțiunea de cheltuieli cu bunurile și serviciile este foarte bine reprezentată – 16.104.000 lei (3.660.000 euro).

3.„Învățământ” – 154.367.000 lei (35.083.409 euro) – 18,94% din totalul cheltuielilor.

Cea mai mare parte este destinată cheltuielior de personal și se ridică la suma de 131.154.000 lei (29.807.727 euro). Aici ar mai trebui punctat că suma de 3.000.000 de lei (681.818 euro), alocată burselor pentru elevi, este mai mică decât cea aferentă cheltuielilor cu bunurile și serviciile – 3.525.000 lei (801.136 euro).

4. „Sănătate” – 5.650.000 lei (1.284.090 euro) – 0,69% din totalul cheltuielilor.

Tot cheltuielile de personal sunt cele care acoperă aproape toată alocarea – 5.482.000 (1.245.909 euro).

5. „Cultură, recreere și religie” – 47.984.000 lei (10.905.000 euro) – 5,88% din totalul cheltuielilor.

Suma este disputată de subcapitolele de cheltuieli: „Sport” – 8.642.000 lei (1.964.090 euro) – 1,06%, „Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement” – a se citi bani pentru firma căpușă „Pomacost” – în cuantum de 28.074.000 lei (6.380.454 euro) – 3,44%, „Alte servicii în domeniile culturii, recreerii și religiei” – 9.964.000 lei (2.264.545 euro) – 1,22% (în ce constau, nu știm). Știm că pentru „Asociații și fundații” (nu știm pentru ce asociații și fundații) se alocă suma de 8.450.000 lei – 1.920.454 euro.

6. „Asigurări și asistență socială” – 83.307.000 lei (18.933.409 euro) – 10,22% din totalul cheltuielilor.

Pe lângă cheltuielile de personal (26.989.000 lei – 6.133.863 euro), ies în evidență ajutoarele sociale în numerar în valoare de 19.066.000 lei (4.133.181 euro) și ajutoarele sociale în natură (21.184.000 lei – 4.814.545 euro), adică „puiul și uleiul” care vor fi putea fi achiziționate pe baza unui voucher;

7. „Locuințe, servicii și dezvoltare publică” – 75.715.000 lei (17.207.954 euro) – 9,29% din totalul cheltuielilor.

Aici avem „Iluminat public și electrificări rurale” – 23.812.000 lei (5.411.818 euro) – 2,92% și „Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale” – 51.903.000 (11.796.136 euro) – 6,37%. Defalcarea acestora se face în trei direcții principale: cheltuieli de personal (18.335.000 lei – 4.167.045 euro), încălzit, iluminat și forță motrică (24.105.000 lei -5.478.409 euro), alte cheltuieli cu bunuri și servicii (18.626.000 lei – 4.233.181 euro).

8. „Protecția mediului” – 80.822.000 lei (18.638.636 euro) – 9,91% din totalul cheltuielilor.

La acest capitol intră banii prevăzuți pentru firma căpușă „Polaris” (la subcapitolul „Salubritate”) – 73.080.000 lei (16.609.090 euro) – 8,96%, precum și cei destinați subcapitolului „Canalizarea și tratarea apelor reziduale” – 7.742.000 lei (1.759.545 euro) – 0,95%. (fără detalii).

9. „Combustibili și energie” – 44.610.000 lei (10.138.636 euro) – 5,47% din totalul cheltuielilor.

Aceasta este suma aferentă majorării deloc întâmplătoare a subvenției la gigacalorie în an electoral. Așadar, bani au fost, bani sunt. Concluzia este că în ultimii trei ani, pe Radu Mazăre l-a durut în carul alegoric de constănțeni.

10. „Transporturi” – 62.965.000 lei (14.310.227 euro) – 7,78% din totalul cheltuielilor.

Secțiunea se împarte în subvențiile acordate subcapitolului „Transport în comun” – 28.300.000 lei (6.431.818 euro) – 3,47%, pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif dar cu același parc auto învechit, și subcapitolului „Străzi” (contribuțiile administrației publice locale la realizarea unor lucrări de interes public și servicii de interes public local, în baza unor convenții civile, a se citi a nu știu câta cârpeală a străzilor din bani publici) – 34.665.000 lei – 7.878.409 euro – 4,25%.

După atâtea cifre, care sunt concluziile?

1. Într-un oraș de dreapta, avem un buget de stânga: cât mai multă protecție socială și cât mai puțină dezvoltare;
2. Dezvoltarea depinde de excedent;
3. Mulți bani merg în „studii și proiecte”, iar sume consistente pleacă în direcții necunoscute sub formularea „alte cheltuieli cu bunuri și servicii”;
4. Acesta ar fi putut fi bugetul consolidării și reamanajării Cazinoului, Edificiului Roman cu Mozaic și Cavoului Hypogeu (dacă ar fi fost trecute la municipalitate);
5. Acesta este bugetul din care se drenează, în continuare, peste 20.000.000 euro către firmele căpușă „Polaris” și „Pomacost”.