Mii de români au ieşit în stradă în oraşele din România şi din lume în a 11-a zi de proteste consecutive pentru a se opune aprobării recente a guvernului a unui proiect de lege pentru un proiect minier bazat pe cianuri la Roşia Montană. Conform Gabriel Resources Ltd., compania canadiană din spatele proiectului, planul este să se extragă cele aproximativ 314 tone de aur găsite la Roşia utilizând aproape 40 de tone de cianură pe zi. Protestele paşnice, care pot fi considerate un model de rezistenţă nonviolentă, au exprimat opunerea faţă de proiect şi au cerut demisia guvernului, trimiţând un semnal de avertizare asemănător şi opoziţiei.
Deşi demonstranţii români au încercat să deschidă un dialog cu politicienii în ceea ce priveşte proiectul, pe parcursul celor 11 zile consecutive de proteste aproape niciun membru al clasei politice române nu s-a deranjat să discute cu aceştia în mod direct. Câţiva politicieni români, precum preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, par să sufere de un acces grav de schizofrenie politică, aşa cum a sugerat Ludovic Orban, membru al Partidului Liberal, având în vedere că amândoi au susţinut şi s-au opus proiectului în acelaşi timp. Ceea ce se pare că uită politicienii români este faptul că în politică nimic nu rămâne în trecut şi acutalul comportament schizofrenic şi lipsa de implicare în proteste se va întoarce să îi bântuie, dacă nu în curând prin demiterea guvernului, cu siguranţă la alegerile prezidenţiale din 2014. Preşedintele Băsescu a fost unul prin principalii susţinători ai proiectului Roşia Montană. În trecut, liderul român a mers atât de departe încât a afirmat public că proiectul minier va „ecologiza” regiunea şi că se va folosi mai puţină cianură decât cea dintr-o ceaşcă de cafea. De curând, ca răspuns la proteste, preşedintele a declarat că deşi a fost un susţinător al proiectului minier, doreşte să fie neutru de acum încolo, pentru a deveni un mediator credibil în discuţiile legate de acesta. Ultima propoziţie sugerează că Băsescu este probabil schizofrenic, având în vedere faptul că nu se poate să creadă că publicul român nu ştie să facă diferenţa între „suporter” şi „arbitru neutru”.
Întrecânu-l pe preşedinte, prim ministrul Ponta a trecut de la oponent înfocat, atât timp cât a fost în opoziţie, la susţinător, declarând că proiectul este important pentru România şi a permis legii care aproba planul canadian să treacă, devenind apoi simultan şi suporter şi opozant. Pe 5 septembrie 2011, într-o postare pe blogul propriu intitulată „Roşia Montană-poziţia USL”, liderul Ponta, aflat atunci în opoziţie, a descris 7 puncte cheie pentru care coaliţia este împotriva proiectului şi a formatului propus şi a cerut măsuri de protecţie adiţionale. Acestea includeau nevoia de a face publice clauzele contractului, să se respecte dreptul la proprietate şi să se ofere garanţii că nimeni nu va fi expropriat la Roşia. Ponta a afirmat în mod explicit că Gabriel Resources a „răspândit mesaje publice eronate şi neconsecvente” şi l-a acuzat pe Băsescu de inducere în eroare a populaţiei în legătură cu proiectul minier.
De când este la putere, premierul şi Uniunea Social liberală (USL), o alianţă formată din mai multe partide politice, şi-au schimbat radical poziţia. În prezent Ponta şi colegii săi din USL par să fie şi mai dispuşi decât guvernul anterior să interpreteze legea, inclusiv în cazul multora din problemele considerate cândva inviolabile, pentru a se asigura că proiectul continuă. Printre multe altele, sub conducerea acestuia, guvernul român nu a făcut publică nicio informaţie despre intenţiile sale în ceea ce priveste Roşia Montană de la începutul anului 2013, menţinând acelaşi nivel de secretizare ca şi guvernul anterior. Prim ministrul român a declarat în repetate rânduri că proiectul este important şi că va aduce locuri de muncă foarte necesare în judeţul Alba, care atfel, din punctul său de vedere, va fi distrus economic. Totuşi, după ce a aprobat proiectul de lege, Ponta a declarat că va vota împotriva lui ca deputat.
În cea de-a 8-a zi de proteste, preşedintele Partidului Liberal, parte din alianţa USL, Crin Antonescu a declarat că el şi partidul său nu vor aproba legea în parlament, punându-l astfel pe domnul Ponta într-o poziţie dificilă. Având în vedere susţinerea populară fără precedent pentru protestele legate de Roşia, o mişcare greşită ar putea costa coaliţia scaunul prezidenţial, pentru care Antonescu foarte probabil va candida în 2014. Prin declaraţia sa, acesta a încercat să îşi acopere spatele, lăsându-l pe actualul premier să se apere singur. Totuşi, pentru ca USL şi Antonescu să aibă şanse de câştig la alegerile prezidenţiale, Ponta trebuie să se asigure că Parlamentul respinge proiectul minier.
Ca răspuns la comentariile lui Antonescu, Ponta a ieşit public imediat şi a declarat că legea nu va fi aprobată de Parlament. Totuşi, într-un efort de a susţine retoric iniţiativa canadiană şi a descuraja protestele, premierul a accentuat faptul că dacă proiectul este oprit, compania va da în judecată statul român care va trebui să plătească compensaţii ce vor veni din buzunarul cetăţenilor români. Nu a precizat însă că în cazul în care poiectul se pune în aplicare, populaţia României va trebui să suporte costurile masive de curăţare ecologică, pierderea aurului şi lipsa de profit care va împovăra regiunea şi ţara. Acea notă de plată este probabil mult mai mare decât orice costuri compensatorii.
De asemenea, este foarte improbabil ca Gabriel Gold Corporaţion să iniţieze un proces împotriva României. În primul rând, în declaraţiile sale oficiale, compania a anunţat că ar putea să ia în considerare posibilitatea acţionării în instanţă dacă legea nu este aprobată. Aceasta în mod clar nu este o certitudine aşa cum a sugerat domnul Ponta. De fapt, nu ar fi în interesul companiei, având în vedere că procesul ar dezvălui ilegalităţile efectuate pe parcursul anilor. Chiar dacă ar începe un proces, compania canadiană probabil nu ar câştiga deoarece nu a respectat multe obligaţii contractuale, aşa cum se arată în mai multe decizii ale tribunalelor din România, în ceea ce priveşte probleme legate de planificare urbană şi certificatele de descărcare de sarcină arheologică. Statul român nu are nicio responsabilitate în cazul acestor nereguli, în consecinţă, nu va fi obligat să plătească.
Pe lângă impactul potenţial asupra alegerilor de anul viitor, protestele ar putea avea un impact imediat dacă legea va trece. Ar putea duce la răsturnarea guvernului actual. Acesta ar fi al doilea guvern demis în România pe parcursul unui an.
Dat fiind comportamentul schizofrenic al politicienilor, nu este nicio surpriză faptul că protestatarii au primit anunţul premierului cum că legea nu va fi votată cu scepticism şi au continuat să demonstreze. Aşa cum a spus Mihai Goţiu într-un articol, aceste revendicări nu au fost urmate de nicio măsură reală. Proiectul de lege nu a fost retras ci va fi votat în cadrul unei proceduri de urgenţă, reprimând orice dezbatere reală în Parlament. Goţiu mai menţionează că miniştii responsabili pentru scrierea proiectului de lege, inclusiv ministrul mediului, ar trebui demişi.
Trădaţi constant de clasa politică, demonstranţii nu mai acceptă înşelătoria politicienilor şi vor lupta până când îşi văd scopul îndeplinit. Alburnus Maior, unul din ONG-urile care se opun proiectului, a nunţat că protestele vor continua până când proiectul de lege va fi retras, Roşia Montană va fi inclusă pe lista României pentru patrimoniul UNESCO şi mineritul cu cianuri va fi interzis în ţară.
Dacă doresc să rămână la putere, liderii românii nu pot continua să se comporte schizofrenic şi să neglijeze cererile poporului.
Foto: Paul Davey, www.demotix.ro – Romanians protest in London against Rosia Montana cyanide gold mine
Traducere și adaptare: Diana Dache
