Într-un halucinant interviu pentru Agerpres, domnul ministru Stanoevici face un adevărat ghiveci amestecând românii din Basarabia, Bucovina și de pe Valea Timocului cu armânii din Macedonia, Epir și Tesalia (nu sunt convins că a auzit de ultimele două provincii). În acest ghiveci, din păcate sau din fericire, lasă să se vadă intențiile și direcția (orientarea) ministerului (departamentului) pe care îl conduce.
„Preocuparea noastră principală este continuitatea, continuitatea poporului, culturii, a limbii, a educației […] Ca acești copii să poată avea acces la limba română, prin școală în limba română […] Nu-i suficient să le întreținem limba română, trebuie să și învețe lucruri despre istoria noastră, deci a lor, despre geografia noastră, deci a lor șamd.”
Este clar că se păstrează aceeași orientare ca în urmă cu 150 de ani, când nu s-a pus deloc accentul pe particularitățile armânilor. Sub pretextul salvării identității lor, de fapt se urmărește crearea unei elite tocmai bune de emigrat în România. Este fix politica statului grec, care momește cu bani armânii din Macedonia și Albania. Unii vor să-i învețe greaca, ceilalți româna. Țin să precizez că armânii din Balcani se înțeleg între ei în armânește, indiferent de statul unde trăiesc, nu în română, greacă, albaneză sau bulgară.
Dacă tot avem așa bune intenții, de ce nu vrem să îi învățăm pe armânii ăștia și armânește? Că doar ei asta vorbeau de multe de generații. Pe lângă problema cu limba, care este cea mai stringentă, vizibilă și doare cel mai tare (adeaneavra, daima, glaru, aua, itru nu sunt identice cu adineauri, mereu, prost, aici, isteț), m-a amuzat ceva: „istoria noastră, deci a lor”. Care istorie, domnule ministru? Care istorie să îi învățați? Aia despre principatele Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești sau despre Imperiul Bizantin, pașalâcurile balcanice și principatul de Pind? Unde au trăit armânii? Despre Horia, Cloșca și Crișan sau despre Pitu Guli cu Republica de Crușova, Republica autonomă Metsovo (studiul unui german 1659-1795) și fârșirotul Caciandone (inamic al lui Ali Pașa)? Despre Alba Iulia sau despre Moscopole? Apropo, câți au habar ce a fost Moscopole?
„Despre geografia noastră, deci a lor”. Adică despre Oltenia, Maramureș și Crișana sau despre Macedonia, Epir și Tesalia? Despre Carpați sau despre Pind? Că nu prea e clar ce vreți să îi învățați pe armânii ăștia din Balcani (sunt în vreo 5 țări: Albania, Macedonia, Grecia, Serbia, Bulgaria). „Cultivarea culturii” – care obiceiuri de la nuntă? Alea cu hora românească sau alea cu corlu armânescu? În cerc sau cu cap și coadă? Costume? Mă îndoiesc. Despre Eminescu, Coșbuc, Bacovia sau despre Cavalioti (glosar grec-armânesc-albanez la 1720), Ucuța (cu noua pedagogie în armânește la 1797 în Viena) și Boiagi (gramatica limbii armâne publicată în 1813)?
Deci, ce îi învățăm? Eu zic să gândiți bine și la particularitățile oamenilor ăstora, să nu îi mai folosiți doar ca masă de manevră politică. Treziți-vă, oamenilor!
Nica niheamâ shi va s-agârshits tut tsi tsâni di voi.