O doamnă blondă, proaspăt năimită în fruntea unei formațiuni poreclită, încă, partid politic, lăsa zilele trecute să scape o confidență pentru urechile unui gură mare degrabă scriitoriu de răutăți, tocmai pentru a ajunge sub ochii marelui public. Cum ar fi, Băsescu e plictisit de nerezultatele Mișcării Populare, ba chiar se simte lovit de starea de vomă când aude de ea, iar adevăratele sentimente de dreapta, doctrina care duce paharul la gura poporului, sunt legate de altă jucărie, IRL și giumbușlucurile politice din preajmă.

Doamna poate avea și dreptate, la cât îi pasă publicului de joaca marinarului cu rățuștele blonde (altele) din cadă, doar că, un soi de coleg e de părere că marea activitate politică, semănând cu primii ani postrevoluționari în care cârmacii se ocupau cu adunatul rablelor din Germania întru fericirea cetățeanului român (de dreapta, desigur) e generată de pronunțarea în privat a unui cuvânt, scris cu majuscule, extrem de ușor de priceput de cei (a)vizați: SIPA.