Stimate domnule Prim ministru, Victor Ponta,
Introducere
Vă adresez această interpelare întrucât consider că preocuparea legitimă pentru buna administrare a treburilor publice, pentru protejarea proprietăților publice și a banului public trebuie să acopere și modul în care este relaționat statul român cu cultele din țara noastră.
Or, în loc să fie construită o democrație veritabilă în România, în care să vedem, printre altele, asumat cu adevărat și principiul separării dintre stat și biserică, principiu care reprezintă o achiziție esențială a democrațiilor moderne și care este înscris în constituțiile și legile mai tuturor țărilor civilizate, asistăm, deja de decenii, la o scurgere uriașă de resurse publice către biserica majoritară dublată de o implicare fățișă a foarte multor reprezentanți ai acesteia în campaniile electorale. Acest lucru este de natură să afecteze grav procesul democratic din țara noastră.
Pe lângă irosirea unor fonduri și proprietăți publice care înseamnă o pierdere pentru fiecare cetățean, populismul religios al unora dintre liderii politici, inclusiv al celor care alocă fonduri publice importante bisericii, reprezintă o încercare de atragere a voturilor nu printr-o atitudine de politician ancorat în mod autentic în valorile democratice, ci într-o manieră care excede cadrul firesc de competiție politică și raportare corectă la toți cetățenii, indiferent de credința lor religioasă ori de faptul că nu au nici o religie. Nu în ultimul rând, acest schimb dintre politicienii interesați care acordă fonduri publice din interes electoral și reprezentanții bisericii care se pretează la partizanat politic afectează grav autonomia cultelor prevăzută de Constituție.
În absolut toate discuțiile purtate cu politicieni din țări cu democrații consolidate ori cu cetățeni străini care lucrează aici despre relația mult prea strânsă dintre politică și biserică, fără excepție, am văzut că opinia acestora era că avem de-a face cu o maladie instituțională gravă și șocantă din punctul lor de vedere, maladie care este de natură să afecteze profund și pe termen lung încercările de construcție democratică în România. Este vital ca astfel de practici nocive să înceteze cât de curând, pentru a da o șansă atât democrației, cât și unei depline libertăți religioase în țara noastră. Ceea ce se întâmplă acum în România cu privire la finanțarea cultelor și la acordarea unor privilegii și bunuri publice în proprietatea bisericii majoritare reprezintă o formă de corupere atât a unor reprezentanți ai statului cât și a unor reprezentanți ai clerului.
Sunt de părere că o parte a soluției depinde de instituirea unui sistem transparent și riguros de finanțare a cultelor prin direcționarea unui anumit procentaj din impozitul plătit de către fiecare cetățean cultului din care face parte. Nu trebuie să inventăm nimic, este suficient să ne inspirăm din sistemele de finanțare a cultelor care funcționează în mod just în state cu experiență îndelungată și cu seriozitate dovedită în această privință, iar apoi să transpunem astfel de reglementări în legislația românească.
1. Transferarea unor proprietăți publice (clădiri, hoteluri, terenuri șamd), cu titlu gratuit, în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române este neconstituțională
Domnule Prim Ministru, citez mai jos prevederi constituționale ale Art. 136 care protejează proprietatea publică și privată pentru a vă arăta că transferarea unor proprietăți publice (clădiri, hoteluri, terenuri șamd), cu titlu gratuit, în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române este neconstituțională. Sunt de părere că documentele guvernamentale pe care le-ați semnat în acest sens sunt lovite de nulitate și vă cer să le retrageți. În cazul în care nu le veți retrage dumneavoastră, ele vor putea fi anulate în instanță. De asemenea, vă cer să nu semnați alte decizii de acest fel pe viitor. Conform presei[2], Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului va primi gratuit de la Guvern, în proprietate, o serie de imobile ale statului pe care în prezent le are în administrare. Însă proprietățile publice NU POT FI DATE GRATUIT ÎN PROPRIETATEA BISERICII, după cum prevede Constituția României la Art. 136 alin. (2) și (4):
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(…)
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.
Biserica, nefiind o instituție, publică nu poate primi gratuit în proprietate bunuri publice!
2. Acordarea discreționară și netransparentă a unor sume importante pentru biserică din Fondul de rezervă.
Domnule Prim Ministru, Consiliul Fiscal a avertizat în mai multe rânduri că modul în care sunt cheltuiți banii publici prin Fondul de Rezervă nu respectă criteriile de rigoare financiară necesare unei guvernări responsabile[3]. Printr-o atitudine care transcende guvernările ultimilor ani, multe miliarde de lei au fost utilizate în mod discreționar, uneori în mod evident interesat electoral. Ar trebui puse limite clare pentru a nu mai fi permisă pe viitor o asemenea risipă.
Guvernul actual a acordat recent, fără vreo fundamentare rezonabilă ori rațiuni care să justifice oportunitatea cheltuirii banului public într-un astfel de mod, sume importante fiind astfel, în opinia mea, grav afectat interesul public.
Menționez Legea cultelor nr. 489/2006, care prevede la Art. 9, alin. (1) și (2) că:
“(1) În România nu există religie de stat; statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee.
(2) Cultele sunt egale în fața legii și a autorităților publice. Statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult.”
Relevant, pentru obiecțiile ridicate în interpelarea de față este și Art. 10, alin. (5) al aceleiași legi:
“(5) Nimeni nu poate fi constrans prin acte administrative sau prin alte metode sa contribuie la cheltuielile unui cult religios.”
Când privim la modul discreționar, netransparent și nejustificat prin care se scurg importante fonduri publice atât pentru Catedrala Mântuirii Neamului cât și pentru alte construcții de noi biserici, ne putem întreba ce mai rămâne în vigoare din astfel de prevederi legale. Practic, guvernul face abstracție de ele. Sunt simple cuvinte puse pe hârtie, fără nici o eficacitate concretă. Cetățenii care contribuie, prin taxele și impozitele plătite, la bugetul public, contribuie, de multe ori împotriva voinței lor, la privilegierea intereselor financiare ale bisericii dar și la obținerea unor avantaje electorale de către guvernele generoase cu clerul. Realitatea, vizibilă pentru oricine, este, așadar, într-o evidentă contradicție cu prevederile legale menționate mai sus.
Vă cer, domnule Prim ministru, să retrageți recentele decizii de finanțare a bisericii din Fondul de rezervă iar guvernului să renunțe, pe viitor la astfel de practici. Logica și legitimitatea existenței unui Fond de rezervă ține de existența unor resurse disponibile în caz de calamități ori situații neprevăzute când este nevoie de o intervenție pentru care este necesară existența unor resurse rezervate special. Orice altă utilizare a unui astfel de Fond excede cadrului de rigoare și legitimitate cerute actului guvernării.
3. Cuantumul sumelor acordate cultelor din Fondul de rezervă în perioada mai 2012 – noiembrie 2014.
Presa a relatat despre numeroasele cadouri făcute bisericii de către guvernele ultimilor ani, din Fondul de rezervă.
Vă rog, domnule Prim Ministru, să îmi comunicați care sunt sumele pe care le-ați acordat cultelor din Fondul de rezervă, în perioada mai 2012 – noiembrie 2014, precizând și data și numărul fiecărei decizii guvernamentale luate în acest sens.
