În anul 2006, cu puțin timp înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, Parlamentul României a votat Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, mult criticată atât pe plan intern cât și internațional pentru prevederile sale deosebit de restrictive.

Una dintre problemele generate de această lege și față de care societatea civilă a reacționat este Art. 13, alin. 2, care introduce interdicții ample libertății de exprimare. Sub incidența acestuia pot cădea numeroase opere literare, filme, producții muzicale, spectacole de comedie, articole jurnalistice și diverse forme de exprimare artistică, inclusiv teatrul ori artele plastice, care sunt critice cu religia.

Acel articol spune că: „În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase.”

O formulare atât de vagă și de cuprinzătoare poate să acopere, practic, cam orice formă de exprimare critică față de religie.

O serie de organizații neguvernamentale s-au adresat forului legiuitor iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a emis, de asemenea, un punct de vedere critic față de această prevedere.

Dacă un astfel de articol de lege ar fi aplicat, o publicație precum Charlie Hebdo nu ar putea exista în România. Publicații precum Cațavencii ori Kamikaze ar putea fi, de asemenea, cenzurate, ca și diverse producții tv, inclusiv emisiunile de pamflet difuzate de mai multe posturi de știri. Mari autori care au scris rânduri corozive, blasfematorii chiar față de religie, ar putea fi interziși și ar fi vorba de nume precum Voltaire, Nietzsche, Richard Dawkins, Christopher Hitchens, chiar Emil Cioran plus mulți alții.

Trebuie făcută o distincție între a insulta ori calomnia o persoană, fapte pentru care există legislație, pe de o parte, și posibilitatea de a critica, persifla și satiriza ideologii politice ori dogme religioase care sunt simple idei, pe de altă parte. Ideile și concepțiile despre lume nu ar trebui să beneficieze de nici un fel de protecție la critică. De altfel, democrația modernă s-a construit pe valori care permit chestionarea oricărui lucru, iar ideologiile politice și dogmele religioase care au generat cumplite orori de-a lungul istoriei au fost demontate prin critică și persiflare.

Amendamentul propus prin Legea “Charlie Hebdo” ar anula restricțiile asupra libertății de exprimare implicate de acest articol prin completarea lui cu precizarea propusă de CNCD: “Această prevedere nu poate fi interpretată în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație.”

Articolul 13, alin. 2, cu completarea propusă prin Legea ”Charlie Hebdo” va arăta astfel:
„În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase. Această prevedere nu poate fi interpretată în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație.”

Mai jos este un comunicat al societății civile din 2006 prin care era anunțat un concert de protest față de acea prevedere din Legea cultelor, dar și poziția exprimată de către Consiliul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării:

Concert de protest în Piața Constituției
Sâmbătă, 28 octombrie 2006, ora 18:00

Parlamentul României urmează să voteze, în curand, o lege care, dacă vă fi adoptată în forma sa actuală, va limita grav libertatea de exprimare și libertatea de conștiință, două drepturi fundamentale ale ființei umane. Drept consecință, anumite cărți, filme, spectacole tv, piese de teatru sau concerte rock vor putea fi interzise sau cenzurate în țara noastră.

Pentru a atrage atenția asupra gravelor implicații ale acestei inițiative, sâmbătă, 28 octombrie, va fi organizat, în Piața Constituției, un concert care va fi un prilej de atenționare a autorităților că nu pot vota legi care să încalce drepturile fundamentale ale cetățenilor acestei țări.

Organizatorii vor cere Parlamentului să respingă articolul 13 din Proiectul de Lege al cultelor iar Președintelui României să nu promulge legea, în caz că ea va conține, totuși, o astfel de prevedere.

Proiectul de Lege al cultelor este asumat de către guvern și, în articolul 13, votat deja în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități naționale și în Comisia Juridică, de Disciplină și Imunități, se prevede că: ” În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase. „

Numai în aparență, textul vizează impunerea unei anumite decențe în discursul și exprimările publice. În fapt, însă, el poate deschide calea unei noi cenzuri. O serie întreagă de cărți de filosofie sau beletristică va putea fi considerată ofensatoare pentru unele culte și interzisă. Romane și ecranizări precum Codul lui Da Vinci, piese de teatru precum Evangheliștii de Alina Mungiu sau concerte cu formații considerate „sataniste” ar putea fi, de asemenea, interzise. Urmează ca, în curând, plenul Camerei Deputaților să consfințească, prin vot, această încălcare a drepturilor fundamentale.

Țările europene, după secole de conflicte și persecuții, au știut să își asume acele valori care au transformat continentul într-un spațiu al toleranței confesionale și al libertății de a critica și chestiona orice autoritate sau doctrină, fie ea politică sau religioasă. Aceste valori au devenit parte constitutivă a respirației democratice de tip european. Dar ele nu se impun nicăieri de la sine și nu vor rezista decât în măsura în
care sunt apărate în permanență față de noile amenințări. Instinctele democratice ale unei țări se verifică în astfel de situații critice, când drepturile fundamentale riscă să fie restricționate.

Invităm organizații neguvernamentale, artiști, personalități publice și cetățeni să ni se alăture în acest demers pentru a împiedica votarea unei legi cu prevederi periculoase și cu implicații negative pentru fragila democrație din România.
Evenimentul nu va fi o manifestare antireligioasă, ci va afirma importanța respectării în România a acestor două drepturi fundamentale: libertatea de exprimare și libertatea de conștiință.

Organizații susținătoare:
Cristian Pîrvulescu – Asociația Pro Democrația
Emil Moise – Ombudspersons for National Minorities
Gabriel Andreescu – Centrul de Studii Internaționale
Ioana Avadani – Centrul pentru Jurnalism Independent
Iustina Ionescu – Centrul de Resurse Juridice
Mircea Toma – Agenția de Monitorizare a Presei
Mihai Burcea – Miliția Spirituală
Romanița Iordache – Accept

Organizatori:
Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință
Contact: Remus Cernea – Director executiv

Consiliul pentru combaterea discriminării amendează Legea cultelor
de Rl online , 30 septembrie 2006

Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a luat act cu îngrijorare că Parlamentul României urmează să voteze în curând proiectul de Lege a cultelor, care prevede la art. 13: „În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa adusă simbolurilor religioase”.

În solidaritate cu societatea civilă, Colegiul Director al CNCD consideră că numai în aparență textul vizează impunerea unei anumite decențe în discursul și exprimările publice; în realitate, acest articol ar putea conduce la aplicări abuzive ale legii, cu efectul imediat al limitării libertății de exprimare și de conștiință, două drepturi fundamentale ale omului.

Colegiul Director al CNCD a analizat aceste aspecte și atrage atenția că Ordonanța Guvernului 137/2000 sancționează toate formele de discriminare: „Prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație”.

În acest sens, CNCD susține demersul societății civile de clarificare a art. 13 din proiectul Legii cultelor – și recomandă eliminarea lui – sau completarea noului act normativ cu precizarea că art. 13 nu poate fi interpretat în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație.
Riscurile art. 13 din proiectul Legii cultelor au fost sesizate de fundația „Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință”, care pregătește pentru sfârșitul lunii octombrie un concert de protest în Piața Constituției, cu participarea unor importante forțe artistice.