În această campanie electorală s-a discutat despre necesitatea unui test antidrog aplicat candidaților, dar mai necesară, vă zic, ar fi o testare psiho. Sunt convins de asta după ce l-am avut colocutor într-o emisiune electorală pe un tip mărunțel care și-a făcut o carieră publică vânând hamsii stricate, pe litoral.
L-am ascultat cu atenție depănându-și povestea în direct, dar, admit, n-am reușit să-mi mut privirea de pe micul norișor de spumă albă care i se forma în colțul gurii. Detaliul ăla nu anunța nimic bun.
Intuiția mi s-a confirmat când, după o întrebare despre oamenii care i-au marcat decisiv destinul: Năstase, Dragnea și Nicușor Constantinescu, omul a început să vorbească precipitat despre sine la persoana a treia. La o nouă întrebare din partea mea legată de acest tip de adresare practicat de Gigi Becali și potrivit pentru Napoleon, candidatul s-a oprit încercând să priceapă ce naiba e aia „persoana a treia”. Apoi, m-a lămurit: e retorică de campanie, pe care a deprins-o de la specialiști în comunicare. Am întrebat mai departe, firesc, dacă mai are și alte trucuri în mâneca electorală. De aici orizontul i s-a întunecat bietului om, care mi-a transmis că n-am făcut nimic în ultimii zece ani ( !?), că sunt un om mic și că îl întreb chestii care mi se șoptesc în cască. Evident că nu l-am contrazis, pentru că aceasta nu este o metodă standard care să calmeze cetățenii cu „personalitate efervescentă”. L-am lăsat să-și manifeste deplin temperamentul sau ce-o fi fost aia, fără să mai cer detalii despre cum stă treaba cu „vocile”. Finalul emisiunii a venit ca o izbăvire pentru mine, care trebuia să asist la spectacolul dezolant al invitatului din platou după o zi foarte lungă, dar și pentru el însuși, care cu astfel de ieșiri își contractă mai dihai procentul de maxim 1,5% în preferințele electoratului.
I-am urat succes la alegeri când a ieșit din studio. Mi-a mulțumit, dar s-a mai certat vreo treizeci de minute în parcarea din fața televiziunii, nu se știe cu cine, probabil cu „vocea” care acum nu-mi mai șoptea în cască.
Dincolo de glume, dincolo de penibilul și rizibilul unei astfel de situații, acest om e real și ne cere votul. E același tip care agresa o femeie pe plajă acum ceva vreme, pentru că doamna voia să-și întindă cearșaful în zona de șezlonguri supravegheată de el. Probabil îi aplica acesteia o lecție, așa cum și-a imaginat că procedează și cu mine. Dar vânătorul de monștri din spaghete expirate își imaginează multe. Inclusiv că va câștiga Primăria!
Sau, mai hilar, că cineva îl va observa!