Mulţi ne aducem aminte cu un gust amar despre ceea ce a reprezentat regimul comunist din România, dar mai ales deformarea pe care aveau să o cunoască instituţiile statale româneşti, multe dintre acestea fiind chemate prin misiunea lor să aibă grijă chiar de cetăţean.

Ştim cu toţii că singura formă de rezistenţă împotriva regimului de teroare şi a instituţiilor asupritoare rămăsese pe atunci gluma sau bancul. Nu întâmplător am denumit declaraţia mea de astăzi „… recunoşti că eşti mistreţ…?” tocmai făcând apel la bancurile de odinioară care ironizau excesul de zel al fostei miliţii comuniste. Pe atunci se glumea pe seama miliţiei, care testată în capacitatea ei de a recunoaşte şi a prinde un porc mistreţ, a torturat un biet iepuraş, cu intenţia de a-l face să recunoască faptul că el este de fapt un mistreţ.

Mult timp am crezut că vremurile acelea au apus şi că astăzi, la aproape un sfert de secol de evoluţie democratică, instituţiile s-au reformat pe fond şi în substanţa lor, nu numai de formă, de faţadă.

Din nefericire, însă, speranţele mele sunt tot mai frecvent contrazise de realitate. Astfel, nu a trecut nici o săptămână de când, presa a relatat cu înfierbântare îndârjirea de care au dat dovadă câţiva lucrători ai poliţiei române într-o cafenea, rupând oasele unui judecător, doar pentru că acesta făcuse o glumă neinspirată cu miliţieni.

Purtătorii de uniformă pe care scrie „siguranţă şi încredere” au dovedit faptic că, cei 24 de ani care au trecut din decembri 1989 nu au făcut decât să schimbe denumirea instituţiei pe care o reprezintă, din miliţie în poliţie, pentru că atitudinea şi obiceiurile au rămas din nefericire aceleaşi. Astfel, lucrătorii poliţiei române au demonstrat că procedurile şi normele legale sunt inferioare orgoliilor lor personale.

„Siguranţă şi încredere” înseamnă în primul rând respect pentru cetăţean, pentru drepturile şi libertăţile lui, plătite cu mult prea mult sânge de tineri în decembrie ‘89.

„Siguranţă şi încredere” înseamnă o viaţă şi o carieră dedicată semenilor tăi şi nicidecum propriei parveniri.

„Siguranţă şi încredere” înseamnă respect şi devotament pentru legile în vigoare ale statului român şi neabdicarea de la procedurile legate pentru nici un motiv.

Dacă toate aceste valori ar fi fost internalizate de lucrătorii Ministerului de Interne şi mai ales de şefii lor, atunci aş fi considerat că schimbarea denumirii din miliţie în poliţie ar avea un fundament real. Din nefericire, însă, cetăţenii găsesc încă numeroase motive pentru a continua glumele pe seama miliţiei, travestită într-o poliţie modernă.