Cazul medicului homeopat Victor Boț, acuzat de pedofilie, a oripilat opinia publică din România. Acum, însă, că intensitatea indignării s-a mai domolit, faptele merită o privire nuanțată.

Nuanța se referă la motivele care l-au făcut să ajungă în această incredibilă situație.

Îl cunosc pe Boț cam de pe vremea când începuse practica în Constanța. Am fost la el cu ambii mei copii, după ce am constatat că tratamentele clasice cu antibiotic făceau mai mult rău decât bine.

Omul mi s-a părut simpatic și puțin excentric, fără să iasă, însă, din ceea ce s-ar putea numi normalitate.

Tratamentele pe care le-au primit copiii mei au constat în pilule homeopate, pe care personal le cred zahăr și atât, dar și din niște extracte din plante. E foarte posibil ca acele extracte să fi avut un efect curativ sau, poate, a fost doar o conjunctură pe care nu o identific, cert este însă că vizita la cabinetul lui Boț a fost cu plus pentru sănătate.

Gândirea pe care se bazează medicina homeopată nu are nici o legătură cu vreo formă de rigoare științifică. Totul ține acolo de principii mai degrabă populare și de idei aberante cum ar fi aceea că o substanță este cu atât mai eficientă cu cât este mai diluată.

Întrebarea mea atunci și acum este cum oameni inteligenți, nu doar medicul Boț, ajung să considere validă o astfel de gândire. Mi s-a răspuns că dacă nu înțeleg logica homeopatiei, aș putea măcar să constat cu onestitate bunele ei rezultate. Am încercat să fac asta, dar cea mai politicoasă concluzie la care am ajuns a fost aceea că măcar pilulele homeopate nu fac rău, deși cineva ar putea obiecta, având în vedere că pilulele sunt din glucoză, că ridică glicemia.

După o vreme, gândirea medicului Boț s-a radicalizat. De la principiile homeopatiei, care păstrează totuși un soi de legătură cu experiența cotidiană exprimată în ziceri din categoria „cui pe cui se scoate”, medicul Boț a trecut la alt fel de a vedea lucrurile, anume la ceea ce se numește Noua Medicină Germană ( sau Germanică) inventată de doctorul Ryke Hamer, despre care putem citi pe o pagină ce-i este dedicată că a „tratat cu succes peste 31 000 de pacienți doar stând de vorbă cu ei”. Atenție, vorbim aici despre boli crunte, nu despre guturai.

Ideea principală a acestei gândiri este că bolile sunt provocate de traume psihice care se exprimă fizic. În momentul în care pacientul înțelege cauza bolii, el se vindecă.

Principiul acesta seamănă imens cu pretenția psihanalizei de a atenua conflictele interioare prin intermediul discuțiilor, atât doar că Freud nu a fost niciodată atât de stupid încât să afirme că poate vindeca și cancerul cu ajutorul divanului psihanalitic.

Doctorul Hamer a făcut-o, însă!

La fel și alții care i-au aplicat principiile, printre care medicul Boț.

Cum funcționează asta, la modul concret? Să spunem că de când vă știți simțiți nevoia să urinați mai des decât ar fi normal. Explicația firească ar fi că, dacă nu cumva suferiți de vreo infecție urinară încă din copilărie, ceea ce este puțin probabil, atunci vezica dvs este mai mică decât a altora. Ei bine, într-o astfel de situație, explicația bazată pe principiile Noii Medicine Germane a fost că urinați mai des deoarece aveți nevoie să vă marcați teritoriul!!! ( cazul este real și s-a petrecut chiar în cabinetul medicului Boț). Sau: dacă pe dosul palmei pielea dvs. este aspră și crăpată, asta nu e din pricina gerului și a aerului uscat, ci a dorinței reprimate de a plezni pe cineva peste față ( la fel, caz interpretat ca atare de Boț).

Acum, desigur, putem să ne întrebăm cât de credul să fie cineva pentru a asculta asemena aberații, dar răspunsul ar putea să fie surprinzător: foarte credul și foarte mulți, dacă mi se va permite această mică și nevinovată aluzie.

Marea problemă nu este însă cum cei mulți și creduli ajung să consume o astfel de viziune aberantă asupra vieții și a bolii, ci cum medici specialiști, Boț inclus, ajung să lase deoparte principiile clare și demonstrate ale medicinei clasice, pentru a-și închina cariera unor bolmăjeli pseudo-științifice care includ homeopatia, Noua Medicină, reiki, Medicina Antropozofică și multe altele.

Iar aici nu este vorba numai despre impostură, ci despre un fel de a gândi realitatea și de a vedea faptele.

La modul fundamental, eu cred că avem de-a face cu o boală mintală. La unii boala este la început, pe când la alții ea este dusă până la consecințele ultime, respectiv actul sexual asupra minorei, săvârșit de Boț în încercarea sinceră de a o „deschide”, indiferent ce ar putea însemna asta în interpretarea lui aberantă.

Boala mintală de care vorbesc este cauzată de absența unui element de bază din mecanismul gândirii, anume de ceea ce filozofii numesc „briciul lui Occam”. Pe scurt, acest element este enunțat astfel: explicația cea mai simplă trebuie preferată explicației complexe. Mai simplu spus, explicația de bun simț este cea adevărată.

Oamenii normali au funcțional acest principiu pe care intelectualii îl identifică drept „bun simț țărănesc”

Alții însă, adepți sau nu ai diverselor și elucubrantelor terapii alternative, sunt lipsiți de acest mecanism intern al gândirii.

Unii reușesc să funcționeze și chiar să prospere în acest fel, pentru că nevoia publicului de explicații mirobolante pentru orice este imensă.

La alții, însă, această gândire defectă conduce la fapte penale, că tot am adus în discuție oribilul caz al medicului Boț.

Concluzia mea este că Boț nu a acționat condus de nevoi sexuale. Boț a acționat cu bună-credință în virtutea unui fel de a gândi defect și lipsit de legătură cu realitatea.

Nu știu care va fi verdictul Justiției în acest caz, dar eu aș paria pe ipoteza „boala mintală a făptașului”!