„Tinerețea este zâmbetul viitorului în fața unui necunoscut care e însuși viitorul, și e firesc să fie fericită. S-ar spune că răsuflarea ei e făcută din speranță.”
Victor Hugo

A fi tânăr în ziua de azi, este o adevărată provocare! În afară de “lupta” de supravieţuire printre fiţe şi orgolii, printre bani şi mizerie, aceştia trebuie să supravieţuiască şi provocărilor societăţii în care trăim. Cu toţii cred că am auzit că: “tinerii sunt incapabili”, “tinerii sunt parziţii societăţii şi nu vor fi în stare să plătească pensia altora”, “tinerii nu au experienţă”. Vă întreb pe voi, cei care aţi realizat aceste afirmaţii: Ce aţi făcut pentru a-i ajuta înainte de a-i acuza ?

Bineînţeles, că mai există o parte a “vechii generaţii”, care au încredere în noi, care consideră că noi suntem schimbarea de care România are nevoie. Acum, îmi vin în minte mesaje de susţinere de la “vechea generaţie”, în urma unui proiect realizat de Asociaţia Tinerilor pentru România – “Mesaj pentru tânărul de Azi!”, în care tinerii sunt încurajaţi să viseze, să lupte pentru ei şi pentru viitorul tuturor tinerilor, pentru viitorul României.

Am cunoscut tineri din toate zonele ţării, care mi-au demonstrat că România mai are o şansă. Poate par prea naţionalist deoarece folosesc prea mult cuvântul “România”, dar o ţară fără tineri pregătiţi, o ţară fără tineri, este o ţară moartă, dar totuşi vie. Mulţi tineri sunt încurajaţi să studieze în altă parte, să evadeze. “Visul American”, este din ce în ce mai prezent. Nu contest faptul că tinerii vor să studieze în altă parte pentru a fi mai bine pregătiţi, dar din păcate o mare parte aceştia preferă să nu se mai întoarcă. Iar astfel, România moare! Încet, dar sigur. Acum voi fi contrazis că în ţară nu poţi să faci nimic, peste tot se dă şpagă, iar aceştia nu sunt susţinuţi. Nimic nu este imposibil atâta vreme cât înlocuim “Nu pot” cu “Vreau”, “Se poate”.

Gandhi spunea “ Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!” Vă las pe voi să meditaţi, să citiţi dincolo de cuvinte, asupra afirmaţiei de mai sus.

Dragii mei,
Mai multe generaţii au pierdut lupta pentru “schimabare”. E timpul să numai schimbăm nimic, să ne apucăm să reconstruim , să reclădim. E greu, foarte greu, dar este posibil. Asemenea construcţiei unei clădiri, este nevoie de mai mulţi oameni pregătiţi pentru a o termina, pentru a o termina mai repede şi bine. Şi în cazul reconstrucţiei României, este nevoie de mai mulţi tineri pregătiţi. Cred că e cazul să ne asumăm această responsabilitate, şi să numai gândim individual: Ceea ce putem începe noi, se poate termina peste câteva generaţii, dar nu putem face decât împreună. Fundaţia trebuie să o punem NOI! Singur nu te poţi lupta cu morile de vânt, împreună în schimb le putem demonta. Dar atâta vreme cât aşteptăm să cadă o schimbare din cer, suntem sortaţi NIMICULUI. Vor exista multe piedici în drumul nostru, altele puse chiar de alţi tineri, dar noi trebuie să continuăm, să începem NOI acest proces de reconstrucţie. Nu vom putea mulţumi pe toată lumea. Unii ne vor acuza că de ce am făcut aşa, alţi că nu este încă timpul. Important este să facem! O reconstrucţie nu o poţi face din SUA, Canada ori din altă ţară, sau de pe net de pe facebook. O reconstrucţie o poţi face numai dacă eşti prezent şi participi activ. Acum ni s-a dat o şansă să putem face ceva. Ar trebui să învăţăm din experienţa altora că este şansa noastră, şi să nu îi dăm cu piciorul. Atâta vreme cât facem totul din suflet, cât punem pasiune, VOM REUŞI!

Oare când ne vor întreba nepoţii ce am făcut cu tinereţea noastră, cu ce am contribuit la reconstrucţia României, la dezvoltarea societăţii, la ce am făcut pentru viitorul lor, noi ce răspuns le vom da ? Nu credeţi că este timpul nostru să schimbăm timpul lor ?

Reconstrucţia României nu începe cu mine, începe cu NOI!