Am participat la discutarea proiectului de buget, în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Spre deosebire de anii precedenţi, în care opoziţia parlamentară, fie că s-a numit USL, fie că se numeşte PDL, depunea mii de amendamente la proiectul de buget, ca instrument de banalizare a intervenţiei parlamentare asupra construcţiei parlamentare, anul acesta numărul mic de amendamente extrem de importante au fost în totalitate ignorate, atât de majoritatea USL, cât şi de către reprezentanţii Guvernului. Mai mult, în semn de dispreţ faţă de Parlament sau faţă amendamentele parlamentarilor, mai mulţi miniştri nici măcar nu şi-au „deranjat” agenda ca să participe la discuţiile pe marginea proiectului de buget.
Amendamentele au fost avizate negativ în bloc, ca semn de autosuficienţă a Guvernului, considerând încă o dată că la Palatul Victoria s-a răsturnat căruţa cu înţelepciune, iar ameliorările proiectului în cadrul dezbaterilor parlamentare ar fi de prisos. Aceasta în contextul în care proiectul de buget este unul antisocial şi antieconomic, rezultatul uşor de anticipat fiind concretizat în reducerea potenţialului de creştere economică, îngroşarea numărului de şomeri şi îndepărtarea de standardul de viaţă european. Din simpla lectură a bugetului oricine poate constata că Guvernul Ponta aplică un dublu dos de palmă mediului de afaceri din România: pe de o parte sufocă întreprinderile cu taxe şi impozite noi, care vor elimina şi ultima fărâmă de competitivitate a acestora; pe de altă parte, ucide, unul câte unul, toate programele guvernamentale care veneau în sprijinul mediului de afaceri, al dezvoltării şi creşterii economice şi în scopul reducerii numărului de şomeri. Mai concret, USL a compromis creşterea economică prin anularea următoarelor programe guvernamentale:
– programul pentru tineri întreprinzători, care s-a demonstrat a fi cel mai de succes program pentru stimularea inţiativei private, adoptat în perioada Guvernului Boc, cu o rată de succes de aproape 99%;
– programele de sprijin pentru exportatorii români. Nu ştiu cum va mai guverna Victor Ponta din anul 2014, dacă exportatorii, cei care au contribuit la ieşirea din criză a României, vor considera că nu mai este profitabil să mai exporte.
– schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri au rămas la un nivel asemănător cu anul 2013. Aceasta nu ar fi marea mea îngrijorare, deşi finanţarea acestor programe trebuia dublată. Marea mea preocupare este legată de teama ca ajutoarele de „minimis” să nu fie, ca în anul 2013, marcate de o corupţie fără precedent venită pe linie de partid, de anularea ca în 2013 a programului, pentru ca, în final, nimeni să nu beneficieze de acest program.
– lipsesc cu desăvârşire programele de sprijin direct, pro-active, pentru agenţii economici din România, care doresc şi ar putea decide să îşi mărească numărul de angajaţi, reducând astfel şomajul.
În buget, am găsit în schimb mai multe măsuri care nu doar că nu sprijină mediul de afaceri, ci toarnă cianură şi asupra fărâmei de profitabilitate pe care o aveau acestea:
– am găsit creşterea salariului minim brut în plată, fără o reducere minimă a contribuţiilor sociale la angajator;
– am găsit impozite şi taxe adiţionale, pe combustibili sau pe clădiri speciale, care vor asasina toată competitivitatea prin preţ a firmelor româneşti.
Dacă ar fi să tragem o scurtă concluzie, numai prin prisma proiectului de buget pentru anul 2014, putem spune fără nici o reţinere că USL urăşte mediul privat şi prin politicile fiscal-bugetare promovate în ultimele 20 de luni îşi doreşte asasinarea acestuia, iar din perspectiva românului de rând anul 2014 „semne bune … anul nu are!”. Românii, chiar şi cei cărora li se scoate ochii cu o fărâmă de indexare a veniturilor, vor fi şi mai săraci şi tot mai mulţi vor îngroşa rândul şomerilor.
