După ce aproape patru ani de zile au servit României şi românilor modelul austerităţii şi sărăciei, PDL, unul dintre iniţiatorii moţiunii de astăzi, aduce în dezbaterea publică o nouă filosofie bugetară, caracterizată de populism şi amatorism, de lipsa argumentelor economice, de date şi cifre inexacte şi neconforme cu realitatea, dar mai ales fără soluţii la problemele economice.

Aceste atribute caracterizează toate moţiunile iniţiate de colegii din opoziţie după pierderea alegerilor, textul de astăzi fiind o nouă dovadă de ipocrizie şi demogogie.

De ce ipocrizie şi demagogie?

Deputaţii PDL vor să acrediteze ideea şi să ne convingă că, de fapt, guvernarea lor a adus doar lapte şi miere în casele românilor, iar România a ajuns, mulţumită priceperii lor, pe culmile prosperităţii. Fals. Perioada 2009-2011 este cel mai trist şi cenuşiu capitol economic din istoria recentă a României, unii dintre semnatarii moţiunii de astăzi fiind părtaşi, în calitate de miniştrii, la dezastrul economic provocat României în acei ani.

PDL a dus România pe culmile disperării, în timp ce USL face eforturi să o readucă deasupra liniei de plutire, să relanseze economia, să repare nedreptăţile provocate românilor, pentru a le oferi speranţă şi încredere că se pot afirma aici, în ţara lor, situaţie de neacceptat între 2009-2011. PDL dovedeşte că a uitat prea repede votul masiv de blam pe care l-a primit de la cetăţeni pentru modul în care a guvernat.

Ipocrizia şi demagogia nu pot şterge cu buretele prestaţia dezastruoasă din acea perioadă. E clar că memoria le joacă feste deputaţilor PDL, motiv pentru care le reamintim pe scurt câteva dintre măsurile guvernării lor, cu impact devastator pentru economia României şi bunăstarea cetăţenilor.

Grija faţă de români, atât de invocată în acea perioadă de dl. Boc şi de subalternii săi, astăzi parlamentari, semnatari ai moţiunii, a însemnat tăierea lefurilor cu 25%, tăierea ajutoarelor de orice fel cu 15%, reţinerea ilegală a 5,5% din pensii drept contribuţie la sănătate, deja achitată de pensionari în timpul perioadei active.

Cinic, dar adevărat, guvernarea de atunci şi-a făcut socoteala cu deficitul bugetar chiar şi pe seama copiilor şi mamelor, ale căror indemnizaţii au fost reduse, în timp ce toate rapoartele de specialitate, dar mai ales propaganda cotrocenistă şi comisiile d-lui Băsescu menţionau problema natalităţii ca factor de siguranţă naţională. Şomajul a crescut an de an, mediul economic a fost falimentat prin introducerea impozitului minim obligatoriu, 200.000 de firme fiind nevoite în câteva luni să-şi declare falimentul sau să-şi suspende activitatea.

Concluzia: asta da taxare până la capăt, asta da sărăcire a românilor!

PDL, ajuns de dreapta peste noapte şi în mod miraculos, a creat o nouă pătură socială destul de prosperă pe timp de criză, clientela politică. Pentru aceasta, a gândit un program de mare succes, Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, în baza căruia s-au ridicat patinoare şi săli de sport la preţuri exorbitante. Pentru clienţii politici s-au găsit întotdeauna fonduri, în timp ce criza a devenit laitmotivul preferat al guvernării PDL atunci când s-au tăiat pensiile şi salariile românilor.

Însă cel mai elocvent indicator privind perspectivele sumbre ale economiei în timpul guvernării PDL este nivelul datoriei publice, care în 2 ani de zile s-a dublat, ajungând la 40%, o contraperformaţă greu de atins de orice Guvern care se vrea responsabil. Guvernul Boc s-a împrumutat pentru supravieţuire, dar nu a României şi a românilor, ci pentru supravieţuirea personală, a propriului partid, a clienţilor politici şi a preşedintelui Băsescu.

Bilanţul guvernării PDL a fost dezastruos pentru România şi s-a reflectat în scăderea drastică a nivelului de trai al cetăţenilor români, aduşi la limita supravieţuirii, fără precedent în istoria post-decembristă. Iar restanţele au început să curgă din prima zi a preluării mandatului de către USL în 2012.

Concluzia: guvernarea PDL – asta da moştenire, asta da notă de plată!

În 2012, în doar 6 luni de la preluarea guvernării, USL a stopat risipa din banul public şi a identificat resursele necesare pentru reîntregirea salariilor bugetarilor, pentru restituirea celor 5,5% reţinuţi ilegal pensionarilor pentru contribuţia la sănătate, precum şi pentru aplicarea Legii unitare a pensiilor care prevedea indexarea anuală a acestora cu rata inflaţiei.

Aplicarea acestor măsuri a însemnat un efort bugetar pe care ni l-am asumat şi în 2013. Astfel, am asigurat plata salariilor reîntregite cu 15% pentru bugetari şi plata restanţelor către pensionari pentru cei 5,5 % reţinuţi ilegal. De la 1 ianuarie 2013, pentru prima dată de la adoptarea Legii unitare a pensiilor, pe care PDL a fraudat-o la vot în anul 2010, cei 5,5 milioane de pensionari au primit pensiile indexate cu 4%, o cheltuială suplimentară faţă de 2012 de 500 milioane euro. Am reparat astfel o nedreptate enormă făcută pensionarilor, care în cei trei ani de guvernare PDL au fost umiliţi şi minţiţi, fiind nevoiţi să trăiască sub pragul de subzistenţă.

Bugetul pe 2013 a inclus şi suma de 900 milioane lei, reprezentând tranşa de 10% din titlurile executorii obţinute de personalul bugetar, având ca obiect drepturi de natură salarială, în urma proceselor din timpul guvernării PDL.

Dumneavoastră, colegii democrat-liberali, i-aţi trimis pe români să-şi apere interesele în sălile de judecată pentru drepturi care ar fi trebuit garantate de o guvernare responsabilă.

Am prevăzut aceste fonduri pentru că am stopat jaful din banii publici făcut cu nerușinare de PDL și clientela sa politică. USL a debranşat de la bugetul de stat contractele „băieților deștepți” şi a stopat alocarea discreţionară şi abuzivă a resurselor bugetare.

În plan economic, USL a adoptat un set de măsuri cu scopul de a sprijini mediul de afaceri. Plata TVA la încasare a devenit o realitate, ca şi reducerea TVA-ului de la 24% la 9% la produsele de panificaţie, măsură ce se aplică de la 1 septembrie, cu efecte benefice în scăderea preţului pentru consumatori, precum şi în combaterea evaziunii fiscale.

Pachetul nostru de măsuri pentru relansarea sectorului privat a cuprins politici pro-active în sensul descătuşării potenţialului economic al României. Astfel, în 2013, aproximativ 900.000 de angajaţi în sistemul privat au beneficiat de creşterea salariului minim cu 15%, în 2 trepte: 750 lei de la 1 februarie, 800 lei de la 1 iunie. Salariul minim va creşte şi în 2014, tot în 2 etape: 850 de la 1 ianuarie, 900 de la 1 iulie. Creşterea deductibilității cheltuielilor în cercetare şi dezvoltare de la 20% la 50% pentru stimularea acestor sectoare şi menţinerea competiţiei cu statele membre, impozit simplificat pentru contribuabilii a căror cifră de afaceri este mai mică de 65.000 de euro, reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale sunt alte măsuri de relaxare şi stimulare fiscală a IMM-urilor, concretizate în acest an.

Concluzia: astea da promisiuni, astea da realizări !

Cât despre criticile aduse în textul moţiunii, prezentaţi un amalgam de cifre, unele incorecte, altele cosmetizate, şi sunt convins că răspunsul Ministerului de Finanţe a fost lămuritor.

Sunt totuşi câteva afirmaţii grave legate de domenii importante ale guvernării pe care le prezentaţi deformat şi inexact, şi care merită răspunsul cuvenit. Şi nu mă refer doar la lacunele care denotă superficialitate şi amatorism în redactarea şi fundamentarea acestei moţiuni.

Probabil că acest text a fost ţinut la sertar de ceva timp, din moment ce faceţi referire pe alocuri la ultimele 3 luni din an, deşi suntem în noiembrie, din moment ce susţineţi în mod fals că porturile au revenit administraţiilor locale în urma descentralizării, sau Guvernul USL nu ar fi returnat avansul plătit de investitor în cazul privatizării CFR Marfă.

Mai mult, apostrofaţi Guvernul USL pentru ineficienţa înregistrată la capitolul privind fondurile europene. Cred că aţi suferit un atac de panică când aţi citit cifrele reale, şi aţi încercat să le interpretaţi în favoarea dumneavoastră, dar din păcate aţi eşuat în mod lamentabil, aşa cum a fost şi guvernarea PDL. O scurtă incursiune în trecutul recent demonstrează că artizanii celor mai mari eşecuri în materie de gestionare a fondurilor europene aţi fost chiar dumneavoastră, stimaţi colegi din PDL.

Aţi fost foarte eficienţi în a bloca programele europene în cei 3 ani de guvernare, precum şi în fraudarea fondurilor comunitare, fapt consemnat de Inspectorii Departamentului de Luptă Antifraudă care au descoperit, în 2011, nereguli în valoare de aproape 30 de milioane de euro. Chiar dacă aţi fost codaşi la accesarea acestor fonduri, aţi performat la comiterea de ilegalităţi, România fiind fruntaşă într-un top realizat în 2012 al ţărilor cu fraude din bani europeni. Astfel, în urma auditurilor făcute de către instituţiile europene, România s-a ales de pe urma guvernării PDL cu suspendarea POSDRU; POR; POS Transporturi, POS Mediu şi POS CCE.

Guvernarea PDL a acumulat un palmares bogat, dar negativ, lucru ce ne costă enorm, acum când avem de negociat următoarea perioadă de programare a fondurilor europene.

Guvernul USL a trebuit să se aşeze la masa negocierilor şi să încerce să spele imaginea pătată a României prin acţiunile guvernamentale ale predecesorilor săi, care au crezut că banii europeni, bani ieftini pentru România, sunt la fel de uşor de deturnat spre buzunarele clientelei portocalii precum fondurile naţionale.

Încă mai plătim pentru incompetenţa dumneavoastră în această materie, pentru că, pe lângă blocarea programelor europene, la care acum din fericire avem acces deplin, trebuie să plătim corecţii în valoare de 1 miliard de euro pentru acele deficienţe pe care Comisia Europeană le-a găsit în sistemul din România. În loc să beneficieze de aceşti bani pentru dezvoltarea infrastructurii, sau pentru dotarea spitalelor şi a şcolilor, cetăţenii sunt obligaţi să deconteze nota de plată a Guvernărilor Boc şi Ungureanu.

Prin eforturile tuturor ministerelor de linie care aveau de gestionat programe europene s-a reuşit în anul 2012 şi în acest an, deblocarea liniilor de finanţare, ba mai mult, beneficiem de regula n+3, care ne acordă o perioadă de graţie în care să cheltuim ceea ce am avut alocat pentru 2007-2013. Acest succes ne-a permis să recuperăm decalajul enorm faţă de celelalte ţări din zonă. Astfel, dacă în mai 2012 rata absorbţiei fondurilor europene era de 7,4% în România, care avea 98% din fonduri blocate, o situaţia unică în Europa, în octombrie 2013, indicele de absorbţie a ajuns la 26%.

Un alt subiect adus în discuţie de iniţiatorii acestei moţiuni vizează fiscalitatea şi pentru a-l lămuri trebuie să facem din nou apel la memorie şi la statistică.

Cele două mari obiective ale politicii fiscale prevăzute în programul de guvernare al PDL, şi anume menţinerea cotei unice şi a TVA-ului la acelaşi nivel pe durata mandatului de guvernare, au fost abandonate imediat: impozitul minim obligatoriu introdus în 2009 a afactat cota unică de impozitare, iar TVA-ul a crescut în 2010 de la 19% la 24%, o măsură pripită care a produs doar inflaţie şi scăderea consumului.

Cât priveşte politica noastră fiscală, Partidul Naţional Liberal şi USL au obţinut în urma negocierilor cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, menţinerea cotei unice de impozitare la 16% şi reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale începând cu 1 iulie 2014.

Impozitarea construcţiilor speciale criticată în textul moţiunii este o măsură care vizează doar extinderea bazei de impozitare. Nu este un impozit nou, aşa cum acreditează semnatarii, în necunoştinţă de cauză, ci o măsură care elimină excepţiile la impozitare existente până acum în cazul construcţiei speciale. Este un principiu fiscal corect, pe care PDL nu l-a aplicat, preferând să menţină în zona gri companiile care înregistrează profituri prin utilizarea acestor tipuri de construcţii şi să ducă povara fiscală tot pe umerii cetăţenilor.

Agricultura este un alt domeniu pe care iniţiatorii moţiunii îl tratează demagogic şi superfluu. Stimaţi colegi din PDL, vorbiţi despre o căruţă, dar uitaţi să menţionaţi că dumnevoastră aţi furat boii de la această căruţă, prin faptul că nu aţi făcut nimic pentru agricultura românească, pentru prosperitatea fermierilor, care au fost nevoiţi să se îngroape în datorii pentru a-şi lucra pământul. Guvernul USL a dovedit că este preocupat de rezolvarea problemelor fermierilor şi ale tinerilor din mediul rural, având o abordare constantă pentru a îmbunătăţi vieţile celor peste 40% dintre românii care locuiesc în satele şi comunele ţării. În acest an, 10.000 de tineri au primit fonduri de până la 40.000 de euro pentru a începe o afacere agricolă. Mai mult, ajutorul pentru instalarea tinerilor în mediul rural va creşte de la 40.000 de euro la 70.000 de euro. Dacă tot vorbim de sprijin real acordat agriculturii, Guvernul USL a reintrodus subvenţia pentru motorină, subvenţie ce se acordă în orice ţară civilizată. Mai mult, pentru a se evita ruinarea crescătoriilor de bovine, o activitate de bază în agricultura românească, USL a introdus un ajutor de minimis de 5.000 de euro pentru achiziţionarea de echipamente de răcire a laptelui, ce va permite micilor ferme să-l comercializeze pe piaţă şi după 1 ianuarie 2014, când intră în vigoare o serie de noi norme în industria laptelui.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, Guvernul USL susţine achiziţia de până la 1.000 ha de teren agricol, luând în calcul faptul că noile ferme vor deveni viabile din punct de vedere economic şi vor crea locuri de muncă.

USL s-a ținut de cuvânt şi a pus România pe o pantă economică ascendentă. O dovedesc cifrele și o dovedesc analizele de specialitate.

Potrivit INS şi Eurostat, România înregistrează o creştere economică de 2,7%, având cea mai mare creştere din UE, de 1,6% faţă de trimestrul al doilea, cu o rată de expansiune de 4,1% faţă de trimestrul al treilea din 2012. Mai mult, Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a îmbunătăţit, în premieră în ultimii 15 ani, perspectiva ratingului României de la „stabilă” la „pozitivă” şi a confirmat calificativul la „BB+”, reflectând creşterea semnificativă a exporturilor, consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar.

Sunt cifre care confirmă evoluţia pozitivă a economiei româneşti sub guvernarea USL, sunt cifre care demontează suplimentar criticile aduse de opoziţie în cadrul unui demers demagogic, superficial şi fără legătură cu realitatea economică, motiv pentru care Grupul PNL va vota împotriva acestei moţiuni!