India a lansat marți prima sa rachetă spre Marte, încercând să ajungă pe planeta roșie la un cost mult mai mic decât misiunile de succes ale altor națiuni, poziționând gigantul asiatic în curs de dezvoltare ca un jucător ieftin în cea mai nouă cursă spațială, anunță Reuters.

Racheta vopsită în alb și roșu a Misiunii Orbitării planetei Marte a decolat de pe coasta sud-estică și este programată să orbiteze în jurul planetei Marte până în septembrie anul viitor.

Sondele trimise spre această planetă au o rată mare de eșec iar un succes ar stimula mândria națională a indienilor, în special după ce o misiune similară a Chinei nu a reușit să părăsească orbita Pământului în 2011.

Doar Statele Unite, Europa și Rusia au reușit să trimită sonde care au orbitat sau atrizat pe planeta.

”Echipa Organizației de Cercetare Spațială Indiană va împlini așteptările pe care națiunea le are de la ea”, a spus K. Radhakrishanan, șeful OCSI care aparține statului, după ce nava a fost plasată cu succes pe orbita din jurul Pământului. ”Călătoria este abia la început. Acum vine faza provocărilor”.

Programul spațial al Indiei a început acum 50 de ani și s-a dezvoltat rapid după ce puterile occidentale au impus sancțiuni ca răspuns la un test cu arme nucleare din 1974, stimulând oamenii de știință să construiască rachete cu tehnologie avansată. Cu 5 ani în urmă, satelitul indian Chandrayaan a găsit dovezi că există apă pe lună.

Dibăcia relativă al Indiei în spațiu vine în contrast cu rezultatele mixte din industria aerospațială. Compania Aeronautică Hindustană, condusă de stat, a încercat să dezvolte o navă ușoară de luptă încă de la începutul anilor ’80 fără succes până acum.

”Ideea este că noi nu avem baza tehnologică sănătoasă pentru o mașină, ce să mai vorbim despre un avion de vânătoare”, a spus Rajeswari Pillai Rajagopalan, cercetător senior la Fundația de Cercetare Observatorul.

Planul misiunii este să studieze suprafața marțiană și compoziția minerală dar și să verifice dacă în atmosferă există metan, substanță puternic legată de existența vieții pe Pământ. Măsurătorile recente ale roverului NASA, Curiosity, au arătat doar urme minuscule din acest element pe Marte.

Programul spațial al Indiei și-a atras multe critici într-o țară care este asuprită de sărăcie și pene de curent electric și care acum se confruntă cu cea mai puternică scădere economică din ultimul deceniu.

India susține de mult timp că tehnologia dezvoltată în cadrul programului său spațial are aplicabilitate practică în viața de zi cu zi.

”Pentru o țară ca India, nu este un lux, este o necesitate”, a spus Susmita Mohanty, co-fondator și director executiv al Earth2Orbit, prima afacere spațială privată din India. Aceasta a argumentat că sateliții pot fi utilizați de la transmiterea programelor tv la prognozarea condițiilor meteorologice pentru gestionarea mai bună a dezastrelor naturale.

Misiunea este considerabil mai ieftină decât unele din planurile mult mai extravagante ale Indiei, inclusiv un plan de 340 de milioane de dolari pentru a construi cea mai mare statuie din lume în statul Gujarat.

Analiștii spun că India ar putea obține mai mult din piața spațială globală de 304 miliarde de dolari cu tehnologia sa ieftină. Eticheta de 4.5 miliarde de rupii (73 de milioane de dolari) a sondei este o fracțiune din costul misiunii MAVEN a NASA care va fi lansată luna aceasta.

OCSI a proiectat naveta să se deplaseze în jurul Pământului de șase sau șapte ori pentru a putea construi impulsul necesar de a pleca spre Marte, o măsură care va ajuta la economisirea de combustibil, a declarat Mayank N. Vahia, un om de știință din departamentul de astronomie și astrofizică de la Institutul de Cercetări Fundamentale Tata.

India trebuie să plătească aproximativ 1000 de rupii (16.20 dolari) pentru a pune un gram de greutate în spațiu, mai puțin de o zecime din costurile NASA, a mai spus acesta.