Nelson Mandela, primul preşedinte de culoare sud-african, a încetat din viaţă, joi, după o lungă luptă cu boala. Vestea a fost confirmată de preşedintele Africii de Sud, Jacob Zuma.

Mandela, primul pre;edinte de culoare al țării și o imagine proeminentă a luptei anti-apartheid, a ieșit dintr-o închisoare a regimului în care fusese deținut timp de 27 de ani, pentru a ajuta Africa de Sud să treacă peste vărsarea de sânge și revolte și a condus-o spre democrație.

”Frați sud africani, iubitul nostru Nelson Rohlihla Mandela, președintele fondator al națiunii noastre democrate, a plecat”, a spus Zuma într-o declarație televizată.

”Poporul nostru a pierdut un tată. Deși știam că va veni și această zi, nimic nu poate diminua sentimentul nostru de pierdere profundă care va rămâne cu noi mult timp. Lupta sa neobosită pentru libertate i-a adus respectul întregii lumi. Modestia sa, pasiunea și umanitatea i-au adus dragostea ei”, a adăugat acesta.

Mandela va avea parte de funeralii de stat cu onoruri depline, iar Zuma a ordonat coborârea drapelurilor în berne.

Mandela s-a ridicat deasupra obscurității rurale pentru a contesta supremația guvernului apartheidului minorității albe- o luptă care a dat secolului 20 una dintre cele mai respectate și iubite personalități.

El a fost printre primii care au susținut rezistența armată împotriva apartheidului în 1960, dar a predicat și pentru împăcare și iertare atunci când minoritatea albă din țară a început să se retragă de la putere, 30 de ani mai târzu.

Mandela a fost ales președinte în cadrul unei curse electorale care a inclus candidați de toate rasele în 1994 și s-a retras în 1999.

A primt premiul Nobel pentru Pace în 1993, onoare pe care a împărțit-o cu F.W. de Klerk, liderul african alb care l-a liberat din închisoare pe cel mai faimos prizonier politic din lume.

Ca președinte, Mandela a avut de înfruntat monumentala sarcină de a forma o nouă națiune după nedreptățile rasiale care au strivit-o, făcând din reconciliere principalul punct de interes al timpului său la conducere.

Artibutul distinctiv al lui Mandela a fost Comisia pentru Adevăr și Reconciliere care a verificat crimele apartheid-ului comise de ambele părți și a încercat să vindece rănile țării sale. El a fost și un model demn de urmat pentru alte țări zbuciumate de conflicte civile.

În 1999, Mandela a predat puterea liderilor mai tineri care erau mai bine echipați pentru a gestiona economia modernă- o retragere de la putere rară, revoluționară, citată ca exemplu pentru liderii africani.

În timpul pensionării și-a îndreptat energia spre lupta împotriva crizei SIDA din Africa de Sud iar lupta a devenit persoanlă când și-a pierdut singurul fiu supraviețuitor din cauza bolii, în 2005.

Ultima apariție majoră a lui Mandela pe scena globală a fost în 2010 când a paticipat la meciul de campionat de la Cupa Mondială de fotbal, unde a primit ovații intense de la cei 90 000 de spectatori aflați la stadionul din Soweto, zona în care și-a început activitatea ca lider al rezistenței.

”În timpul vieții, m-am dedicat acestei lupte a poporului african. Am luptat împotriva dominației albe și am luptat împotriva dominației negre.”

(euronews)