Obiceiul lansării lampioanelor este interzis în câteva state ale lumii, din pricina imenselor accidente în care au fost implicate animale, gospodării, hectare de culturi și chiar fabrici și uzine. În România, trendul abia a prins aripi și așteptăm, deja, primele accidente teribile, din păcate, pentru ca autoritățile să facă un demers spre controlarea acestui obicei periculos.

Partea bună la globalizare este că orice trend transcende dimensiunea spațiu-timp și ajunge dintr-un punct cardinal al globului în altul în câteva secunde. Partea proastă la globalizare este exact aceeași. Tradiția aprinderii lampioanelor este veche de mii de ani și are o însemnătate puternică pentru civilizațiile asiatice, preponderent, fiind lansate pentru a celebra prima lună plină din an. În timp ce în alte state obiceiul e demult interzis, în România lansăm lampioane pentru că se văd mișto pe cer, nefiind conștienți de pericolul iminent.

O scurtă documentare pe temă arată că în Argentina, Chile și Columbia lansarea lampioanelor este interzisă, la fel ca în anumite orașe din China și Germania. În Austria este interzisă deținerea, iar brazilienii pot ajunge și la trei ani de închisoare dacă lansează lampioane, legea datând încă din 1998.

Între timp, în România lui 2013, Primăria Mangalia anunța oficial că va lansa în noaptea de Înviere 13.000 de lampioane, în colaborare cu ÎPS Teodosie, în Portul Turistic din Mangalia. De la 13.000, numărul a fost redus la 5000, realizând că e cam scump să cumperi atât de multe și că asta ar însemna ca toată populația micului oraș să participe la eveniment pentru a reuși o lansare atât de grandioasă – recordul românesc este deținut de un mall din Iași, când s-au lansat 12.740 de lampioane, conform Adevărul.

Asocierea obiceiului pâgân de lansare a lampioanelor cu slujba creștină de Înviere este oricum suspicioasă, dar cui îi pasă? Cu sprijinul Arhiepiscopiei, 5000 de lampioane au fost lansate în Mangalia, eveniment la care au participat 7000 de oameni, sub sloganul „Lumina care vine se întoarce la ceruri”. Și acest slogan este, din nou, cel puțin ciudat; lumina ar trebui să ajungă în casele creștinilor, nu în nori. Dar scopul acestui material nu este să pună sub semnul întrebării natura religioasă a evenimentului, ci pericolul extraordinar.

Ce înseamnă 5000 de lampioane lansate? Înseamnă între până la 10.000 de metri pătraţi de hârtie ignifugată cu soluţie chimică şi câteva zeci de kilograme de sârmă, cauciuc şi reziduuri de combustibil, relatau jurnaliștii dezvaluiri.ro, care au făcut o investigație pe acest subiect, discutând cu Primăria Mangalia, Ministerul Mediului, Autoritatea Aeronautică și inclusiv Arhiepiscopia Tomisului.

Dar iată câteva exemple cu impact puternic: unul dintre cele mai mari incendii cauzate de lampioane s-a petrecut în acest an pe 1 iulie; au ars 50.000 de tone de hârtie și deșeuri plastice când un lampion a aterizat în aria unui centru de reciclat din Anglia. Norul toxic a făcut localnicii să se izoleze în case cu ferestre închise, iar activitatea unor școli a fost suspendată. De asemenea, vorbim de pagube de 6 milioane de lire.

Chiar acum trei zile, un bărbat englez a povestit cum un lampion i-a aterizat în gospodărie și l-a secat de 4000 de lire. Au ars din cauza lampioanelor mii de hectare de culturi și case pe întreg globul. Sute de animale domestice și sălbatice au fost găsite moarte după ce au mâncat lampioane căzute pe pământ sau au fost omorâte pentru a li se curma suferința. Numărul apelurilor în care oamenii sesizau OZN-uri a crescut alarmant odată cu moda lampioanelor și zeci de piloți de aeronave au fost debusolați de lampioane în timpul zborurilor nocturne.

Astfel de accidente teribile sunt ignorate de autoritățile române, care continuă să privească pasive tineri sau instituții care lansează lampioane în continuare. În Vama Veche și pe plajele din Mamaia și Năvodari se lansează lampioane noapte de noapte, fără a avea habar unde se prăbușesc. Câteva locuri unde ar putea cădea sunt, de exemplu, evidenta Mare Neagră și alte ape locale, pădurea de la Comorova sau Negru Vodă și chiar miile de hectare ale fermierilor din județ. Nu doar atât, însă, pentru că lampioanele pot trancende și granițele țării, provocând pagube extreme pe tărâmul vecin, în condițiile în care aproximativ 40% din suprafața Bulgariei este împădurită. Oare ce fel de catastrofă așteaptă autoritățile române pentru a lua măsuri?