În ultimii 14 ani, de când fac presă, am avut numeroşi colegi cu potenţial, tineri absolvenţi de facultăţi (diverse, nu neapărat jurnalism), care au renunţat să mai lupte cu sistemul şi care au abandonat ziaristica din Constanţa, foarte prost plătită, alegând să facă meserii mult mai puţin interesante, dar cu siguranţă, mult mai bănoase. Am cel puţin patru prieteni care puteau deveni jurnalişti foarte buni, dar care acum sunt ospătari sau barmani şi câştigă pe lună dublul salariului meu. De asemenea, am alţi mulţi prieteni care au plecat de pe la ziarele unde lucrau şi „şi-au luat câmpii”, mergând pe vase de croazieră, unde muncesc foarte mult fizic, dar unde câştigă bani foarte frumoşi. Alţii, mai puţini la număr, şi-au găsit joburi mai calificate, pe la vreo firmă (contabili, jurişti, relaţii cu publicul etc). În presă am rămas mulţi dintre veterani, acei care ne încăpăţânăm să credem (cu o naivitate infantilă) că, la un moment dat, ni se vor recunoaşte meritele (dacă acestea există, evident) şi că vom ajunge să fim recompensaţi la adevărata noastră valoare. Nu vrem să plecăm la Bucureşti, unde sunt lefuri mari, pentru că ne place Constanţa noastră, cu Pontul ei Euxin şi cu poveşti milenare cu miros de apă sărată. Din spate aşteptăm să vină numeroşi colegi, pentru că numeroase facultăţi de jurnalism produc anual sute de absolvenţi. Cei care se apucă să şi practice meseria de jurnalist se lasă însă după doar câteva luni, sau în cel mai bun caz, după un an sau doi, mai ales după ce află că aproape toată teoria pe care o învaţă la şcoală nu are legătură cu practica de zi cu zi. Mă duc la conferinţele de presă şi văd mereu aceiaşi oameni, pe care i-am cunoscut atunci când am început această meserie. Foarte puţine feţe noi! În redacţii întâlneşti tot mai des tineri care se lamentează atunci când rămân fără net, neştiind că pe vremuri, pentru a afla o informaţie, era necesar să dai câteva telefoane şi să mai şi baţi străzile oraşului sau drumurile din Port. Cei care sunt făcuţi pentru această meserie se descurcă însă şi îţi demonstrează că preluarea ştafetei este asigurată. Apoi afli că s-au lăsat, pentru că vara, pe terasele din Mamaia sau toamna şi iarna în barurile din oraş, câştigă mult mai bine decât la un ziar sau ca la TV. Unde ne sunt aşadar ziariştii de mâine? Simplu, la mesele 3 şi 4, servesc clienţii!