Reportaj

Războiul rece continuă la dezbaterile publice pe tema gazelor de şist

Frontul Albeşti

Poate chiar începeam cumva să cred că fracturarea hidraulică nu e chiar aşa un mare pericol, dar metoda de abordare a dezbaterilor publice susţinute de Chevron prin sate, sub oblăduirea CJC, m-a făcut să-mi revin. Ei bine, oamenii au trecut la alt nivel. Probabil s-au inspirat de la „ruşii” din Pungeşti care au rulat pentru săteni Gasland. După ce la Comana au întrebat, retoric, de ce nu se uită lumea şi la Truthland, la Albeşti au venit cu filmul în braţe, tradus şi numai bun de servit sătenilor.

Truthland vs Gasland

Recunosc, nu l-am văzut la dezbaterea, informarea sau … dezinformarea publică, că nu mai ştiu cum se numesc adunările astea, dar l-am urmărit cu interes acasă. Filmul e croit să dărâme Gasland. Asta spune chiar mama-fermier travestită în reporteriţă care s-a pornit hai-hui prin State să afle „adevărul”. Adică să arate că Josh Fox minte prin Gasland.

Scurtă prezentare: Sally, o femeie din Pennsylvania, mamă, bunică şi fermier, după ce a văzut Gasland s-a urcat în maşină hotărâtă să arate adevărul americanilor într-un film care să contrabalanseze Gasland. A bătut SUA în lung şi-n lat în căutare de specialişti care să-i explice cât de prietenoase sunt exploatările de gaze de şist cu mediul. Este vorba de reprezentanţi ai agenţiilor de mediu, experţi în climatologie şi hidrologie, ingineri, muncitori pe plantaţiile de schele, pastori şi fermieri. Concluzia ei – Gasland e o minciuna iar Josh Fox un mincinos.

Filmul unei gospodine, proiect al companiilor petroliere

Cu toate astea, Departamentul American de energie şi IPAA (Asociaţia americană a Companiilor Petroliere) nu fac niciun secret din faptul că filmul este de fapt proiectul lor, însă îl prezintă aproape cu candoare : „O mamă din Pennsylvania rurală vrea să afle adevărul pentru familia ei, pentru comunitate şi pentru ea”.

Sally, mama pennsilvăneană aminteşte cumva de o vedetă autohtonă – Sanda. O ştiţi… cea care împletea ciorăpei pentru RMGC şi înjura mai rău ca un birjar la protestele minerilor.

Concluzia – Gasland, film plătit de ruşi (la fel ca toţi cei care se opun exploatării gazelor de şist). Dar asta o spun cei cu interese directe în exploatare…

albesti-1

Desfiinţarea

Filmul s-a terminat, a început dezbaterea. Un domn mai pletos, din public, ia cuvântul. În mod curios, ţâfnosul şef de şedinţă îl lasă să vorbească. Bărbatul cu plete (muzician şi producător de filme, după cum s-a prezentat mai târziu) ne spune că e din Mangalia şi a vrut şi el să scape de oraş, de poluare, şi să-şi ia pământ la ţară. Când … a apărut Chevron în peisaj. Omul începe încurajator, stârnind zâmbete de satisfacţie în prezidiu. „Am văzut acest film, recunosc că n-am văzut din Gasland decât secvenţe…. dar dacă tot e o escrocherie, de ce nu e pedepsit realizatorul?”. Reprezentantul Chevron, cu gura pân la urechi, i-a răspuns în felul său caracteristic despre libertatea de exprimare şi dreptul la opinie, atât de preţioase în SUA – genul de discurs de concurs de miss, după cum spuneam într-un alt material -, după care muzicianul le-a şters zâmbetul de pe faţă. „Păi dacă Gasland e o escrocherie, atunci se poate spune că şi ăsta este tot o escrocherie”. Omul a mai spus că ştie ce dotări îţi trebuie pentru realizarea unui astfel de film. Şi nu pare deloc realizat de o gospodină. Omul a fost răsplătit cu aplauzele audienţei dar şi cu priviri de oţel din partea vicelui. În plus, cu invitaţia de a ieşi afară. Atunci s-au ridicat albeştenii furioşi: „atunci ieşim şi noi afară!”, îndreptându-se spre uşă, reacţie la care Cristinel Dragomir s-a înmuiat. Nu s-a aşteptat la rezistenţă din partea localnicilor.

Dezbaterile – megafon pentru Chevron

Vicepreşedintele CJ a motivat însă de ce îl deranjează întrebările puse de cei din afara localităţii, activişti de mediu sau agitatori – cum le mai zice cu drăgălăşenie. Pentru că existau nişte întrebări puse cu o săptămână înainte de localnici şi domnia sa pe acelea vrea să le audă. „Noi avem datoria să prezentăm punctul de vedere al celui care va exploata, dar şi al unor domni profesori pe care i-am invitat astăzi aici (Alexandru Pătruţi, consilier ştiinţific la Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei – n.r.)”

Deci – dacă mai exista cumva vreun dubiu – dezbaterile publice sunt făcute ca Chevron să aibă ocazia să se exprime şi să convingă.

albesti-2

După muzicianul cu plete s-a ridicat un alt domn – profesor – care a produs ceva valuri acolo în faţă. Pentru că cerea microfonul, dar cum era cunoscut ca oponent al fracturării (deci activist, agitator, şamd) i s-a dat cu comentarii. Dar i s-a dat. (Şi aici am apreciat deschiderea moderatorului.) „Vă rog frumos să nu ne mai umiliţi!”, a început profesorul George Balaur. „Şi să nu vă mai comportaţi abuziv. Dumneavoastră, acum, încălcaţi legea – acesta se numeşte, probabil, abuz în serviciu”. După acest intro, profesorul a menţionat o serie de articole apărute în New York Times, scrise de specialişti, despre „dezastrul economic, financiar şi ecologic care reprezintă, de fapt, exploatarea gazelor de şist”. Cu avantaje şi dezavantaje. Fiind „dezastru” este evident că dezavantajele au copleşit avantajele firave şi în număr mic (vezi foto). Pe scurt, câteva locuri de muncă versus poluarea solului şi a apelor (inclusiv ale celor subterane – nivelul maxim de poluare fiind atins, cel mai probabil în 50 de ani), poluarea fonică, distrugerea infrastructurii, scoaterea unor mari suprafeţe de teren din exploatarea agricolă şi, foarte important, scăderea valorii terenurilor din cauza poluării solului – cu impact direct asupra locuitorilor care nu vor mai putea vinde, deci vor fi legaţi de o glie poluată. Concluzia acestei „pleiade de oameni foarte pregătiţi din America este că va fi o poluare generalizată. Întrebarea este: credeţi că toţi aceşti specialişti, profesori, jurnalişti mint, sau au fost plătiţi de ruşi?” a încheiat profesorul.

„Cred că întrebarea este dacă aceştia au fost plătiţi de ruşi sau nu…”, şi-a început răspunsul reprezentantul Chevron. „Noi spunem că acestea sunt nişte opinii. Aţi spus că poluarea se va simţi în 50 de ani, dar nu ştiu dacă cineva a putut observa asta în mod ştiinţific, deoarece nu se exploatează nicăieri de 50 de ani. Noi am venit aici să expunem opinia noastră pentru exploatare, în rest fiecare se poate informa”. Chiar dacă nu se exploatează nicăieri de 50 de ani, pe urma studiilor de până acum se pot face modele matematice de evoluţie, a ţinut să puncteze profesorul.

Specialistul adus – semnatarul acordului cu Chevron

Au fost şi albeşteni care au ridicat diverse probleme, de la cantitatea de apă folosită, la posibilitatea contaminării ei, şi dacă vor putea fi cumva obligaţi de statul român să fie de acord cu explorările şi exploatările. La primele întrebări a răspuns Alexandru Pătruţi, specialistul adus de organizatorii dezbaterii.

Însă Alexandru Pătruţi a fost directorul Agenţia Naţională a Resurselor Minerale în vremea când s-au semnat acordurile cu Chevron, după cum a punctat Rodica Cruceanu, activistul vigilent prezent la mai toate dezbaterile. Astfel, explicaţiile fostului director au fost puse şi ele sub semnul întrebării. Acesta a încercat să convingă audienţa că fracturarea hidraulică nu prezintă un pericol mai mare decât metodele convenţionale de exploatare.

albesti-3

Nici în explicaţia privind contaminarea apei – pe care a ridicat-o un localnic – nu a fost foarte convingător. „Da, au existat contaminări ale apei cu gaz metan dar nu s-a demonstrat că au fost legate de exploatări”. Specialistul a explicat că metanul respectiv era biogenic (de mică adâncime sau din cel prins pe fundul apelor) şi nu termogen. Fapt contrazis de studiul european Impactul gazelor de şist asupra mediului înconjurător, privind experienţa americană, exemplul Colorado. „Potrivit unui studiu cu privire la contaminarea apelor subterane, se constată „o tendinţă de creștere a concentraţiilor de metan în cursul ultimilor șapte ani, creștere care coincide cu înmulţirea numărului de sonde de gaz instalate pe zăcământul Mamm Creek.(…) Datele izotopice pentru eșantioanele de metan arată că majoritatea eșantioanelor care prezintă o concentraţie ridicată de metan sunt de origine termogenă. În paralel cu creșterea concentraţiei de metan, se constată o creștere a numărului de puţuri de apă subterană cu concentraţie ridicată de cloruri, care poate fi corelată cu numărul puţurilor de gaz.” [Thyne 2008] Firește, există o corelaţie clară între spaţiu și timp: nivelurile de metan sunt mai ridicate în regiunile care prezintă o densitate mai ridicată a puţurilor, iar aceste niveluri au crescut în timp, odată cu înmulţirea numărului de puţuri”. Deci şi teoria aceasta cade. Exceptând cazul în care şi semnatarii studiului or fi plătiţi de ruşi…

La întrebarea dacă vor fi localinicii obligaţi să fie de acord, Cristinel Dragomir a spus că nu-i poate obliga nimeni, dar au fost câteva voci din sală care au explodat menţionând amendamentele la Legea Exproprierii care a trecut de Senat săptămâna trecută.

În concluzie, localnicii – unii au pus întrebări, alţii şi-au spus punctul de vedere. Unii ştiu câte ceva şi nu vor să cedeze dar le e frică de alţi consăteni care, probabil vor fi vrăjiţi de banii care li se vor flutura pe sub nas de către companie şi de beneficiile pe care tot aceasta se laudă că le va aduce comunităţii. Ca exemplu, Chevron a menţionat aportul adus bunăstării locuitorilor din Vaslui: o ambulanţă spitalului judeţean, şi un computer donat şcolii din satul Găgeşti.

Despre Autor:

One comment on “Războiul rece continuă la dezbaterile publice pe tema gazelor de şist

  1. Pingback: Romani, de Ziua Unirii uniti-va! si pregatiti-va de cruce, apa sfintita si usturoi ! | Muzica care sapa

Lasă un comentariu