Vrei o pilulă magică ce te face instantaneu să te simți mai bine? Vrei să simți că viața are sens, că ai timp și că haosul se transformă în ordine? Vrei să nu mai fii copleșit de anxietate, de panică, de stări confuze și depresive? Vrei să te simți în control asupra propriei vieți? Vrei să-ți umpli privirile de senin și de magie în loc de frică și de respingere? Chiar vrei să fie simplu și nu complicat?

Această pilulă magică există și nu te costă nimic. Doar orgoliul și încăpățânarea de a ști tu mai bine, de a crede că dacă te gândești suficient de încordat vei afla un răspuns.
Răspunsurile vin, de cele mai multe ori, tocmai prin pauza luată de la gândire. Această pilulă magică este MEDITAȚIA. Prin meditație oprești pilotul automat care este mintea și care funcționează „din fabrică” pe modulul frică, îngrijorare și control.
Evolutiv vorbind, creierul este setat în mod automat pentru a fi atent la pericole, a le anticipa și a le controla. Milioanele de ani petrecute în savană au făcut ca cel care supraviețuiește și își perpetuează genele să fie cel care este mai degrabă pesimist și nu optimist. Mai bine să te îngrijorezi și să fii atent la pericole care nu sunt reale decât să fii încrezător că totul va fi bine. Sunetul cristalin pe care îl auzi în pădure e mai bine să-l identifici drept șarpele cu clopoței și să te ferești de el, chiar dacă descoperi că te-ai înșelat și că era doar foșnetul vântului printre funze.
Doar de câteva decenii supraviețuirea fizică nu mai este o problemă. Aceasta e o schimbare recentă în istoria evoluției omului, creierul nostru fiind un hardware antic care astăzi rulează un cu totul alt fel de software. Până când acest update devine codat genetic astfel încât să ne naștem echipați cu softul actualizat, va mai trece încă mult timp.
Generațiile recente se confruntă cu schimbări fără precedent. Tragedia stărilor noastre mentale are la bază faptul că evoluția tehnologiei nu este dublată, în același ritm, de evoluția conștiinței. Știința care se ocupă de relația dinamică între gene și mediu se numește behavioral epigenetics și de-abia de zece ani este studiată în profunzime.
Practic, trebuie să luptăm împotriva propriei noastre naturi. Cu alte cuvinte, optimismul trebuie învățat. Avem moșteniri grele – sunt din ce în ce mai multe studii serioase care arată că anxietatea se moștenește genetic de la părinții și bunicii noștri, de exemplu. Asta, neluând în calcul moștenirile mediului familial și social în care am crescut. E o loterie genetică și de mediu unde nu avem nimic de zis – înclinația către optimism este, de asemeni, în proporție de 50% un dat genetic.
Tendinta catre adicție, stres, bipolaritate, narcisism și psihopatie, reprezintă un dat genetic care atunci când întâlnește un mediu educațional nefavorabil se activează și duce la tulburări psihice.
Poți da fuga la psihiatru să ceri o pilulă când te copleșesc anxietatea și depresia. Aroganța omului modern, obișnuit să trăiască pe fast forward, mereu fără timp și într-o foame continuă de nou, rapid și, mai ales, fără efort și disciplină, ne face să credem că totul se poate rezolva cu medicamente. Și, da, psihiatria este un răspuns când deja e prea târziu, iar creierul este copleșit și paralizat, înlănțuit în obsesii redundante, obosit de lupte nedrepte și, mai ales, greșite. Schizofrenia și bipolaritatea, de exemplu, beneficiază de pe urma tratamentului psihiatric.
Restabilirea unui minim echilibru este însă doar începutul schimbării. Nu există nici un test clinic, de exemplu, care să arate dezechilibrul de serotonină din creier – deși aceasta este ipoteza de la care se pleacă în diagnosticul depresiei clinice care inițiază, cel mai adesea, vizitele la psihiatru. Iar efectele secundare ale medicamentelor sunt, de multe ori, la fel de rele ca simptomele inițiale.
Vreau să subliniez că nu duc o luptă de denigrare a psihiatriei pentru a evidenția prin contrast efectele pozitive ale terapiei psihologice, cele două fiind de multe ori complementare și recomandate reciproc. Dimpotrivă, am uneori reverii „farmacologice” în care toți oamenii ar trebui să luăm medicamente – dar asta e doar oboseala care ți se insinuează în minte când ești prea conștient de nebunia din noi și dintre noi și care vede cât de simplu ar putea fi dacă toată lumea ar înțelege niște lucruri de bază.
Și ce minunat ar fi să existe un download pe care să ni-l facem cu toții pentru a ne upgrada și updata instantaneu… Va fi posibil, poate, pentru generațiile viitoare, dar și ele se vor confrunta cu alte probleme și dileme (exista viruși pentru orice soft de exemplu).
Ce putem face astăzi, însă, este să luptăm cu virușii mentali care se perpetuează prin mințile pesimiste și înclinate către negativism. Medicina a cunoscut o adevarată revoluție când s-a descoperit, la începutul secolului, că bolile se transmit prin viruși și bacterii. A urmat o campanie mondială de igienizare și vaccinare, astfel încât astăzi nu mai trebuie să ne fie teamă de bolile care înainte ne amenințau supraviețuirea.
Aceeași campanie de igienizare și vaccinare se desfășoară astăzi la nivel psihologic împotriva virușilor mentali. Avântul psihologiei și al dezvoltării personale sunt doar consecința faptului că astăzi avem timp să ne preocupe supraviețuirea psihică, și, de fapt, nu numai supraviețuirea, pentru că astăzi vrem chiar fericire și împlinire. Evoluția tehnologiei și medicinei au eliberat omul de o mulțime de griji, astfel încât preocuparea de acum nu mai este să ne îndeplinim nevoile de bază, ci nevoile superioare – de conexiune umană, dezvoltarea potențialului, transcendență. Astfel că azi ne întrebăm despre sensul lucrurilor, un lux evolutiv pe care toți ni-l permitem, dar pentru care puțini vor să plătească prețul.
Am încercat să explic, pe scurt, de ce oamenii sunt înclinați spre pesimism și spre îngrijorare. Acesta e doar un articol, e infim, dar poate suficient pentru a iniția efortul de a citi cărți de psihologie și dezvoltare personală. Aceasta ar trebui să fie lectura de bază, nu romane și nuvele care sunt majoritar halucinări emoționale și fantezii menite să ofere o evadare scurtă din propria viață.
Explozia de informații și cercetări de astăzi duce către aceleași concluzii: învățarea e continuă, la fel și schimbarea. Haosul în care ne aflăm astăzi e consecința prăbușirii ideologiilor vechi fără ca dezvoltarea personală să fi atins deocamdată masa critică necesară pentru o schimbare la nivel global.
Mindfullness – arta de a fi prezent și conștient e un curent ascendent care a migrat din tradițiile filosofice estice în psihologie și care este aplicat și în afaceri, de exemplu. Este exercițiul de a deveni martorul propriei minți – însuși faptul de a deveni observator al propriului flux al gândurilor aduce o stare de liniște (recomand și sentimentul de panică însă, pentru că asta ar trebui să simți când înțelegi cât de mult trăim pe pilot automat). Există multe tehnici și tipuri de meditație, nivelul superior fiind cel în care oprești cu totul mecanismul gândirii.
Logica mecanismului prin care meditația aduce liniște e simplă – nu te mai gândești la ceva, ci te gândești la gândire. Metacogniție. Aceasta este prima fază a meditației. Efectele sunt imediate pentru că din start iei o pauză de la gândirea cu un anume scop și ai șansa, cu timpul, să-ți identifici propriile scheme de gândire.
Pentru că asta e gândirea – o structură algoritmică și euristică, convergentă și divergentă care lucrează cu noțiuni și concepte și care duce la judecăți și concluzii. Conceptele și noțiunile sunt rezultatul percepției și sunt codate de limbaj. Aceste judecăți îți determină, apoi, stările psihice.
Dacă vrei să îți schimbi starea, schimbă-ți gândirea! Cum o schimbi? Mai întâi înțelegi cum functionează, apoi o destructurezi prin contemplarea ei (mindfullness), apoi analizezi conceptele și noțiunile cu care lucrează – care de multe ori sunt prejudecăți, scurtături mentale care sunt necesare pentru economia creierului dar care sunt și periculoase, fiind rezultatul unor influențe timpurii de mediu cărora nu le mai știi urma.
Nu mai amintesc de percepție și de limbaj – și acestea pot și trebuie să fie schimbate, dar primul pas este conștientizarea lor, iar asta tot meditația o poate face. Pentru că în primul rând înveți să fii atent la ceea ce ai luat de bun prin obișnuință. Și de multe ori, ne-am obișnuit prost.
Repet, aceste informații sunt infime. Dacă citind aceste articol ai vreo epifanie, o vei uita. Garantat! Orice înțelegere nouă trebuie repetată pentru a deveni convingere, adică un automatism al gândirii. Cu asta îți poți începe ziua: cu o meditație activă prin care îți repeți ceea ce ai înțeles. Astfel, poți alege care sunt automatismele care îți ghidează viața și, în sfârșit, ai controlul mult dorit.
Nu vei controla niciodată oamenii și nici viitorul, ci doar propria gândire care te face să îți selectezi oamenii și să îți creezi viitorul. În esență, e o opera demiurgică de autocreație, dând satisfacție astfel și concepției că avem cu toții o scânteie divină în noi. Nu știu despre zeii ipotetici din afara noastră, dar cu certitudine putem avea tangență la sentimentul de divinitate atunci când din haos facem lumină.
P.S. Vă amintesc că Organizația Mondială a Sănătății preconizează că în cinci ani depresia va fi pe locul întâi ca răspândire la nivel global, acum fiind pe locul al patrulea. Dacă e să avem vreo îngrijorare, asta să fie – frica de depresie. Nu vreau să sune apocaliptic, dar asta e realitatea.
În procesul maturizării, la orice vârstă, alegerea este între a ne lasa purtați de majoritate sau de a ne face temele singuri. Învățarea e continuă, iar la nivel fiziologic este scopul pentru care creierul a evoluat și evoluează și care aduce satisfacție. Momentele de evrika și de bingo sunt hrana dorită de creier. Poți face parte din schimbare sau poți deveni o statistică pe care generațiile viitoare o vor da exemplu de „așa nu”.
Pentru că aceasta este direcția schimbării: mindfullness, optimism, eliberare de prejudecăți. Libertatea reală este cea de gândire. Te lași gândit de trecut și de societate sau te gândești tu pe tine – povara minunată a libertății!



